calificativ.ro  »  Resurse Elevi  »  Comentarii literare  »  PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR

PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR

calendar_month 02 Aug 2006, 00:00
Cules si publicat de Petre Ispirescu în volumul „Legendele sau basmele românilor”, „Prâslea cel voinic si merele de aur”, prin întâmplari si profilul personajelor, este un basm fantastic. Tema este cea specifica, raportul bine-rau, iar deznodamântul aduce triumf binelui. Basmul este specie a epicii populare si culte, în proza sau, mai rar în versuri, de mare întindere, cu o raspândire mondiala, în care se nareaza întâmplari reale ce se împletesc cu cele fantastice. La actiune participa personaje imaginare, înzestrate cu puteri supranaturale, ce reprezinta binele si raul, iar în final acesta este învins. Basmul are structura schematizata, în general respectata. Basmele populare românesti au toate caracteristicile folclorului: traditionale, anonime, colective, orale. Subiectul se poate rezuma cu usurinta. A fost odata ca niciodata un împarat care avea trei fii. În gradina împaratiei sale se afla un pom care facea mere de aur, din care împaratul nu reusise sa guste, deoarece erau furate înainte de a se coace. An de an, în perioada coacerii, multi voinici, inclusiv cei doi fii mai mari ai împaratului, au pazit pomul pentru a prinde hotul, dar totul fusese în zadar. Numai Prâslea reuseste sa-l raneasca si sa duca mere tatalui sau. El porneste, împreuna cu cei doi frati mai mari, în urmarirea hotului si, la un moment dat, drumul duce catre tarâmul celalalt. Voinicul coboara pe celalalt tarâm si ajunge la palatele zmeilor care furasera trei fete de împarat. El se lupta cu zmeii, îi omoara, elibereaza fetele si, dupa ce transforma palatele în trei mere, se întoarce la locul pe unde coborâse. Fratii sai trag afara numai pe cele trei fete iar pe Prâslea îl parasesc cu gând sa-l piarda. Ramas pe tarâmul celalalt, voinicul salveaza puii unei pasari de zgripsor, care, drept recunostinta, îl scoate la suprafata pamântului. Revenit în împaratia tatalui sau, dupa multe încercari, este recunsocut, fratii sai sunt pedepsiti, iar el se însoara cu fata cea mica si-i urmeaza tatalui sau la domnie. Personajul principal al basmului este Prâslea.El participa la întreaga actiune si este imaginea binelui, întruchipând idealul etic de cinste, dreptate si adevar. Numele sau sugeraza particularitatile eroului:cel mic, dar cel mai viteaz. Desi este ironizat la începutul basmului de catre tatal sau, reuseste sa-l convinga pe acesta sa-l lase sa pazeasca marul de aur. Inteligent, îsi face un plan pentru a prinde hotul si reuseste sa îl raneasca pe acesta. Basmul are un final fericit, încheindu-se cu nunta eroului. Ca orice personaj de basm, Prâslea are si însusiri supranaturale. Înzestrat cu o forta impresionanta, omoara zmeii si balaurul în lupta dreapta. Prâslea este, asadar, un personaj în care se împletesc însusiri omenesti si fabuloase. Alaturi de Prâslea, se constituie forte ale binelui: împaratul, cele trei fete, corbul, pasarea zgripsor si puii ei, mesterul argintar. Personajele care reprezinta fortele raului sunt adversarii lui Prâslea:fratii invidiosi, (care îi doresc pieirea pentru a se lauda cu izbânda) si zmeii, personajele fantastice, care traiesc într-o lume ce functioneaza dupa legi proprii, altele decât cele din lumea reala. Reprezentatii raului sunt pedepsiti întotdeauna în basm. Personajele reale – împaratul, fiii cei mari, fetele de împarat si mestesugarul argintar – ca si cele fantastice – Prâslea, zmeii, balaurul, zgripsorul – indiferent de locul pe care îl ocupa în opera, au importanta în desfasurarea întâmplarilor, deoarece contribuie fiecare la aflarea adevarului si instituirea dreptatii. Elementul fantastic include si obiectele miraculoase (marul de aur, furca de aur, closca cu puii de aur, dar si seul si apa). Ele ajuta eroul sa depaseasca situatiile dificile, iar cifra simbolica trei are putere magica. Respectând caracteristicile speciei, basmul „Prâslea cel voinic si merele de aur” începe cu formula introductiuva: „A fost odata ca niciodata” care sugereaza un timp imaginar. Prin ea, ascultatorii – cititorii – sunt introdusi într-o lume în care totul este posibil. Spatiul de desfasurare al actiunii este si el ireal (la curtea unui împarat, pe tarâmul celalalt). Formula finala „Trecui si eu pe acolo si statui de ma veselii la nunta ... si încalecai p-o sea si v-o spusei dumneavoastra asa” are rolul de a scoate pe ascultatori din lumea fantastica, iar nota ironica din formula de încheiere neaga veridicitatea celor povestite. Locul de unde pleaca eroul este curtea împaratului si tot aici se va întoarce victorios acesta, iar drumul pe care îl parcurge singur constituie un prilej pentru a-si dovedi calitatile - drum initiac. Pozitive sau negative, principale sau secundare, reale sau ireale, personajele sunt simboluri pentru notiunea de bine si rau, reprezentând modele morale opuse. Trasaturile lor se deslusesc prin actiune, care se petrece pe pamânt, dar si pe tarâmul celalalt, prapastia fiind hotarul care desparte cele doua lumi. Ca orice basm popular, „Prâslea cel voinic si merele de aur” are numeroase elemente de oralitate, care mentin treaza atentia ascultatorului. Vorbirea directa se îmbina cu vorbirea indirecta, folosirea verbelor la perfectul simplu („îi multumi”, „fu primit” etc.) dau impresia ca actiunea s-a petrecut de curând, inversiunile si repetitiile ( „si merse, merse”) specifice stilului oral, precum si cuvintele si expresiile populare („nitica”, „piroteala”, „soroc” etc.) sunt modalitati specifice basmului. Stilul caracterizat prin oralitate, împletirea armonioasa a celor trei moduri de expunere – naratiunea, descirerea si dialogul – dau farmec basmului, creatie ce raspunde nevoii de bine, dreptate si frumos a poporului român. Bibliografie:”Dictionar de termeni literari” Editura:Paralela 45 Autori:Gabriela Dinu, Maria Zbarcea Anul aparitiei:2000




 
Sondaj
Orarul tau de la scoala iti permite sa ai si activitati extrascolare?