„De ce sa nu ai o sesiune linistita? De ce sa stai linistit pe malul marii în timp ce te joci cu mâna prin nisipul fin si vântul îti adie prin par? Încearca sistemul inteligent de copiat la examene, nedetectabil si superusor de folosit”. Asemenea anunturi postate pe Net au momit o studentime întreaga. Inventatorii fituicii – minune sau ai minei invizibile fac bani din magazine virtuale cu scule de pacalit profesori. Ultimele lor inventii: ochelarii de SPP-ist si cerceii cu hands – free cât bobul de piper. Cica ochelari din acestia numai studentii români au fost în stare sa inventeze, strainii n-au auzit de asa ceva. Par simpli ochelari de vedere, dar au înfasurata într-o bareta o casca în miniatura. Aparatura de spioni! Prin snurul din dotare, trec firele de legatura din rama ochelarilor catre dispozitivul de tip hands – free ce face conexiuni cu telefonul mobil. Pe undeva, în spatele unui nasture sau al unei butoniere, sta bine pitit un microfon. În locul telefonului mobil se poate folosi si o statie de emisie – receptie. La celalalt capat al firului, sta bine mersi amicul, trântit în pat, si dicteaza raspunsul cel bun. „Poti sa porti parul scurt sau lung si haine obisnuite. Nu-ti trebuie musai pulovere pe gât sau geci cu guler înalt. Ochelarii se pot folosi si la examenele orale, indiferent ca esti fata sau baiat”, mai zice site-ul. Dar musai trebuie sa te fi nascut fata ca sa poti copia cu cerceii Smart. Sunt din cei atârnati si flexibili, neaparat negri si fara nici un fel de sclipiri, iar unul dintre ei camufleaza în vârf o casca miniaturala. Apoi mai e un hands – free modificat, cu niste „mate” subtiri, ca firul de par. Se conecteaza printr-o mufa mica, mica, în spatele lobului urechii, cu firele de la casca ce trec prin gaura din ureche, odata cu cârligul cercelului. Sigur, si aici se pune un microfon undeva, ca altfel toata instalatia ar fi moarta. Cum merge? Simplu.Te asezi în banca, te joci cu cercelul între degete, te încrunti ca si cum te-ai chinui sa-ti amintesti formulele, îl bagi în ureche cu partea bombata si gata! Ochelarii costa 200 RON, iar cerceii, 150. Pentru buzunare mai subtiri e bun si hands – free –ul Pro. Are o casca de 7,5 milimetri în diametru si 2 milimetri grosime, care se baga în ureche pâna la nivelul timpanului. Cica scula este viziunea inventatorilor „de a copia bine la un pret acceptabil”. Proprietarii de magazine virtuale sunt vigilenti: „Atentie! Cercei si hands – free – urile sunt destinate numai persoanelor cu par lung! Altfel, exista riscul de a fi prins chiar înainte de a începe examenul”. Studentul fara drag de carte poate sa gaseasca mai pe toate drumurile scule de furat examenele. Pe stâlpii din Regie, de pilda, tinerii inventatori lipesc anunturi în draci. Dar nu pe orice stâlp, ci pe cei de pe lânga baruri, pe unde profesorii nu prea au drum. Altii dau fara frica anunturi în ziare: „Pix magic cu raze ultraviolete si pasta invizibila, ideal pentru copiat la teste”. Dai 40 de RON si ti-ai luat setul complet, cu tot cu rezerve si baterii.„Bucatari este urmatoarea: se scriu formulele de acasa pe o foaie, cu pixul cel magic si foaia se ia la examen, pe post de ciorna. Formulele nu se vad la lumina zilei, si nici la cea artificiala. Ca sa se vada, se apasa pe un buton, si lanterna UV din pix se aprinde imediat. Pe cine nu-l tine buzunarul pentru asa ceva trebuie sa aiba permanent mintea deschisa ca sa inventeze tot soiul de fituici. Sub forma de minipapirusuri jonglate printre degete, sau de evantaie palmate. Pe forumuri, elevi si studenti se învata unii pe altii cum sa copieze. „Am vazut pe unu’ care si-a dat bacu. Îsi facuse o copiuta: 200 de hârtii, puse sub forma unui carnetel legate cu sârme (cum ar veni, în loc de capse), pe o suprafata cam de 4 centimetri pe 2 centimetri. A scris tot ce a putut acolo, cât mai mic, a facut si cuprins... Toata carticica aia avea o grosime de cam 2 centimetri”. Altii se jura ca „metoda oglinzii” merge cel mai bine – se îngramadesc definitiile în format A4 si foaia se lipeste cu susul în jos pe dosul bancii. Si-apoi se citesc lejer cu ajutorul unei oglinzi micute, de ascutitoare. Neîncrezatorii trebuie sa faca adevarate scamatorii: iau o oglinda mai mare si-i lipesc pe spate un cârlig de bucatarie, trec un elastic puternic pe dupa cot, pe sub bluza. Elasticul se învârte în forma de opt deasupra bratului si se prinde de cârlig. Daca se apropie profesorul, oglinda intra în mâneca.Desi mintile stralucite au aruncat hands – free- urile pe piata, fricosii se chinuie tot cu copiuta. Cica pentru statiile de emisie – receptie exista antidot: undele FM. Unii profesori deja au prins ingineria cu statiile si se plimba cu radiourile prin clasa, pâna-i usureaza pe „hoti” de aparatele vorbitoare. Articol publicat de Alina BADALAN in Gandul13 Ianuarie 2006