Organizatia Internationala a Francofoniei (OIF), denumirea sub care se vor reuni miercuri si joi la Bucuresti delegatii la cel mai inalt nivel din 63 de state membre, asociate sau observatoare, a fost creata in urma cu 36 de ani, la propunerea a trei sefi de stat din Africa si a suveranului cambodgian. Adepti ai unei linii pro-occidentale - spre deosebire de multi dintre liderii Africii postcoloniale -, senegalezul Leopold Sedar Senghor, tunisianul Habib Bourguiba, regele cambodgian Norodom Sihanouk si presedintele Nigerului, Hamani Diori, au avut initiativa crearii unei Agentii de Cooperare Tehnica si Culturala (ACCT). Tratatul a fost semnat de 21 de state pe 20 martie 1970, de la Niamey, capitala Nigerului. In 1986, organizatia deja extinsa dobandeste o puternica latura politica, prin organizarea la Paris a primei reuniuni a sefilor de stat si de guvern, reluata la fiecare doi ani in una dintre capitalele stelor membre. OIF devine insa cu adevarat o organizatie cu caracter politic si cu capacitate de aplicare a liniilor adopate la sommet-urile bienale in 1995, cand, la Cotonou, capitala economica a Beninului, se decide infiintarea postului de secretar general al organizatiei si schimbarea denumirii in Agentia Francofoniei. La reuniunea la nivel inalt de la Hanoi, din 1997, functia nou-creata ii revine prin vot lui Boutros Boutros-Ghali, pentru ca, dupa cinci ani, sa fie ales actualul secretar genaral, Abdou Diouf, succesorul lui Senghor la presedintia Senegalului. In ciuda extinderii dimensiunii politice, Agentia Francofoniei isi stabileste abia in 2004 cele patru misiuni fundamentale. Liderii francofoni reuniti la Ouagadougou, in Burkina-Faso, stabilesc ca organizatia trebuie sa promoveze limba fraceza si diversitatea cultural-lingvista a membrilor sai, sa militeze pentru pace, democratie si drepturile omului si sa sustina educatia si cooperarea pentru dezvoltare durabila. In 2005, la reuniunea interministeriala din capitala malgasa Antananarivo, Agentia Francofoniei isi dobandeste oficial actuala titulatura de Organizatia Internationala a Francofoniei.PARINTII FRANCOFONIEI Habib ben Ali BourguibaHabib ben Ali Bourguiba (1903-2000), primul presedinte al Republicii Tunisia, este, impreuna cu fostul lider senegalez Leopold Sedar Senghor (1906-2001), cu ex-presedintele statului Niger Hamani Diori (1916-1989) si cu regele cambodgian in exil Norodom Sihanouk (n. 1922), unul din cei patru initiatori ai ACCT. Comparat adeseori cu intemeietorul Turciei laice Mustafa Kemal Ataturk, Bourguiba a marcat istoria tarii sale prin cei 30 de ani de mandat (1957-1987), promovand educatia, secularismul si drepturile femeii.Leopold Sedar Senghor Poetul si politicianul Leopold Sedar Senghor (1906-2001) a fost primul presedinte al Senegalului independent, ocupand aceasta functie timp de 20 de ani, in perioada 1960-1980. Desi socialist, fostul poet si profesor la Universitatea Tours din Paris nu a imbratisat niciodata linia marxista anti-occidentala care s-a extins in Africa dupa retragerea puterilor coloniale. Senghor a reusit sa transforme Senegalul in cel mai stabil sistem politic african postcolonial, pastrand legaturi stranse cu Franta si cu Occidentul. In 1983, el devine primul membru african al Academiei Franceze.Organizatia Internationala a Francofoniei se extinde la Bucuresti Agenda Sommet-ului Francofoniei, care va incepe maine cu reuniunea ambasadorilor, pentru a culmina miercuri si joi cu intalnirea sefilor de stat si de guvern, cuprinde mai multe puncte referitoare la viitorul Organizatiei Internationale a Francofoniei (OIF). Cel mai important aspect este extinderea organizatiei, o serie de state inaintand cereri pentru a dobandi calitatea de membru sau modificarea statutului sub care fac deja parte din OIF. Pe langa alegerea unui nou secretar general al organizatiei, liderii statelor membre vor decide la Bucuresti asupra solicitarilor de adeziune ca membri plini ai OIF depuse de Albania, Macedonia, Principatul Andorra si Grecia. Cipru si Ghana doresc sa devina membri asociati, iar Serbia, Sudan, Ucraina, Mozambic, Thailanda si Ordinul Suveran de Malta vor sa fie membri observatori. Asa cum a precizat Cristian Preda, secretar de stat in MAE, un alt subiect al agendei Sommet-ului de la Bucuresti il va constitui modificarea contributiilor financiare ale statelor membre. In prezent, Romania varsa la bugerul OIF 55.000 de euro pe an, contributie care va creste treptat in urmatorii ani, in timp ce Franta asigura 11 milioane de euro. Discutiile vor viza si adoptarea unui document comun, Declaratia de la Bucuresti, care este negociat inca din ianuarie si cuprinde trei capitole: tehnologii in educatie, dimensiunea politica a francofoniei, situatiile de criza din statele membre.Evenimentul Zilei