Calificativele ii dezavantajeaza pe cei silitori, dar ii incurajeaza pe colegii lor. La inceputul acestui an scolar, in familia lui Rares, elev in clasa a V-a la Scoala nr. 280, din Capitala, s-a lamurit o enigma. „In sfarsit, ai trecut la note si inteleg si eu mai bine ce faci tu acolo, la scoal , i-a spus mama baiatului, cand acesta i-a adus acasa prima nota din viata lui.Scoliti in vremurile in care catalogul si carnetul nu vedeau decat cifre de la 1 la 10, cei mari sunt confuzi cand aud ca la scoala se poarta „FB”-ul. Nici macar parintii nu inteleg prea bine cum se face notarea si la ce nivel de cunostinte se afla copilul lor. „Cand iau „Suficient”, tata crede ca am luat un 4, dar de fapt este un 5 si nu pot sa-l fac sa inteleaga ast , se plange Mihai, elev in clasa a IV-a. Drum deschis catre „FB”Folosirea calificativelor in locul notelor are drept scop stimularea elevilor si evitarea ierarhiilor intr-o clasa. „Este un sistem care ii avantajeaza pe cei mai putin silitori si ii incurajeaza sa-si doreasca mai mult. Ei vad ca intre un „B” (Bine) si un „FB” (Foarte Bine) diferenta nu este mare”, spune Constanta Serban, institutor la Scoala nr. 280 din Capitala. Iar daca la evaluare elevul ia B-FB, adica „Bine, dar nu Foarte Bine”, in carnetul lui, „Doamn va trece FB. In sistemul vechi de notare, rigorile erau altele. Marina Radulescu, invatatoare la „Alexandru Vlahut , spune ca un „Suficient” se acorda cu prea mare inga-duinta. „Daca un copil de clasa I poate numara de la 1 la 10 doar cu ajutorul invatatorului i se da „Suficient”. In sistemul vechi de notare, el era caz de repetentie”, exemplifica ea. Recompensati cu PokemoniInvatatorii ingeniosi nu se limiteaza doar la calificative. Pentru elevii silitori din clasa I doamna Radulescu aduce de acasa bomboane, stelute, semne de carte, abtibilduri. Cele cu Pokemon au avut cel mai mare succes. „Ii incanta asa ceva, ii motiveaza, pentru ca sunt recompensati cu ceva palpabil”, spune invatatoarea. Pe masura ce se indreapta insa catre gimnaziu, dascalii cauta metode de a-i pregati pentru note. Pe lucrarile lor de control, unii pun calificative, dar si note, altii - calificative si un punctaj, de la 10 la 100. Oricum, la concursurile si olimpiadele la care participa, cei mici sunt evaluati pe baza de punctaj, nu de calificative. Reforma, inabusita-n fasaIn urma cu opt ani, Andrei Marga, pe atunci ministru al educatiei, a initiat reforma in do-meniul evaluarii elevilor. Planul lui era ca, treptat, calificativele sa ia locul notelor la toate clasele, iar ulterior sa se renunte la orice sistem de notare.Evaluarea sa nu se faca la fiecare materie, ci pe baza unor fise de competente, asa cum „se poart in multe din tarile civilizate. Lucrurile s-au impotmolit insa la nivelul clasei a IV-a, asa ca sistemul a ramas lipsit de coerenta: calificative la clasele I-IV, iar in rest note. „Cand am introdus acest sistem, am facut-o cu precautie. Trebuia depasita o mentalitate traditionala, si nu se putea renunta brusc la notare la toate ciclurile. O reforma trebuie facuta in etape”, argumenteaza Marga. La gimnaziu se taie firulEvaluarea moderna nu presu-pune scoaterea elevului in fata clasei pentru a turui lectia memo-rata din manual, ci aprecierea lui in functie de abilitatile pe care le are, de munca lui la proiecte indi-viduale sau colective, de portofoliile pe care si le construieste. Cursurile de formare pentru invatatori au facut ca o mare parte dintre ei sa aplice aceste practici la clasa, in felul acesta calificativele fiind indicatori ai competentelor. Odata cu trecerea la gimnaziu, firul se rupe. „Prea putini profesori stiu sa foloseasca evaluarea alternativa si sa predea modern”, admite Ioana Nanu, profesoara de limba romana la Liceul „Alexandru Vlahut . Evaluarea se face prin lucrari scrise, iar nota este cu atat mai mare cu cat elevul reproduce mai fidel din carte. „In felul acesta, nota nu reflecta ceea ce stie el sa faca, ci ceea ce stie pur si simplu. Ceea ce a invatat din carte”. Socul notei 2Trecerea de la calificative la note in clasa a V-a nu este atat de dura precum inlocuirea invata-torului cu cate un profesor pentru fiecare materie. Profesorii nu-i iarta, asa cum o faceau primii dascali, iar notele mici si lacrimile nu intarzie sa apara. „Testele din manualele de clasa a V-a au punctaje care pleaca de la nota 1. Ei nu sunt obisnuiti sa ia un 2 sau un 3 pentru ca notarea, de obicei, se face sentimental, nu obiectiv. Copilul incepe sa planga, iar parintele, daca este mai putin scolit, face scandal”, spune Ioana Nanu, care nu ezita sa puna 2 in catalog daca elevul nu a stiut mai mult.ProvocareEliminarea totala a notariiOrientativ, fiecarui calificativ folosit la clasele primare i se pot atribui note. Astfel, FB (Foarte Bine) inseamna 9 si 10, B (Bine) e similar notelor 8 si 7, S (Suficient) - 6 si 5, iar I (Insuficient)- sub 5. Sistemul american presupune o evaluare cu litere, de la A la F. In Rusia si Ungaria, notele sunt de la 1 la 5, cea din urma indicand rezultatul cel mai bun, iar in Cehia si Slovacia este invers. Italienii au, ca si noi, doua sisteme: note de la 1 la 5 in scoala primara si de la 1 la 10 in liceu. In Danemarca, performanta celor mai buni elevi este recompensata cu 13, in vreme ce in Bulgaria cea mai mare nota este 6. Serban Iosifescu, presedinteleAgentiei Romane de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Preuniversitar, spune ca marea provocare ar fi eliminarea totala a notarii. Fiecare elev sa aiba fise de evaluare, pe baza competentelor pe care le are, nu pe materii. Iar in functie de punctele lui tari, poate fi consiliat in alegerea liceului. „Daca un elev are 5 la Matematica si 9 la Sport, cat este de relevanta media lui de 7 la intrarea in liceu? Ce arata ea? Nimic”, explica Iosifescu. Atat timp insa cat admiterea in liceu si la facultate se face pe baza notelor, aceasta varianta ramane o utopie pentru sistemul romanesc.