Programul cornul si laptele introdus in scoli nu isi afla adevarata menire. Alimentele ajung la cos, pe sub banci, sau sunt folosite ca mancare pentru animale.
Programul cornul si laptele a fost introdus in scoli incepand cu anul 2002, cu o medie a beneficiarilor de peste 2 milioane de copii anual. O analiza privind impactul si eficienta programului a fost realizata in orasele Bucuresti, Constanta, Bacau, Iasi si Brasov.
Studiul arata ca alimentele din cadrul programului sunt consumate intr-o medie mai mare in mediul rural decat in cel urban. Pentru unii, cornul si laptele reprezinta prima masa. Cu toate acestea, sunt copii care refuza sa manance din cauza calitatii slabe a alimentelor. Copiii de la tara aleg sa-si dea masa primita animalelor. Nu acelasi lucru se intampla si in orase. Aici, elevii nu mananca pentru ca le-ar fi rusine. Folosesc alimentele pentru a se bate sau a juca fotbal cu ele.
Profesorii sunt nemultumiti pentru ca trebuie sa imparta aceste alimente si apoi sa aiba grija de igiena din clasa. Elevii aleg sa se bata cu cornul si laptele, ceea ce a determinat intocmirea unor liste cu elevii care refuza sa manance si redistribuirea alimentelor celor nevoiasi.
Concluziile studiului realizat in cele cinci orase au fost urmatoarele: oportunitatea derularii acestui program, in conditiile eficientizarii sale, facilitarea dialogului institutional direct intre furnizori si beneficiari, sprijinirea firmelor mai mici, din industria alimentara locala, arata Realitatea.net.
Vezi si:
DOI ELEVI DIN BRASOV S-AU BATUT IN CURTEA SCOLII. VEZI VIDEOBUGETUL ARE BANI SUFICIENTI PENTRU PLATA SALARIILOR PROFESORILOR
Programul cornul si laptele a fost introdus in scoli incepand cu anul 2002, cu o medie a beneficiarilor de peste 2 milioane de copii anual. O analiza privind impactul si eficienta programului a fost realizata in orasele Bucuresti, Constanta, Bacau, Iasi si Brasov.
Studiul arata ca alimentele din cadrul programului sunt consumate intr-o medie mai mare in mediul rural decat in cel urban. Pentru unii, cornul si laptele reprezinta prima masa. Cu toate acestea, sunt copii care refuza sa manance din cauza calitatii slabe a alimentelor. Copiii de la tara aleg sa-si dea masa primita animalelor. Nu acelasi lucru se intampla si in orase. Aici, elevii nu mananca pentru ca le-ar fi rusine. Folosesc alimentele pentru a se bate sau a juca fotbal cu ele.
Profesorii sunt nemultumiti pentru ca trebuie sa imparta aceste alimente si apoi sa aiba grija de igiena din clasa. Elevii aleg sa se bata cu cornul si laptele, ceea ce a determinat intocmirea unor liste cu elevii care refuza sa manance si redistribuirea alimentelor celor nevoiasi.
Concluziile studiului realizat in cele cinci orase au fost urmatoarele: oportunitatea derularii acestui program, in conditiile eficientizarii sale, facilitarea dialogului institutional direct intre furnizori si beneficiari, sprijinirea firmelor mai mici, din industria alimentara locala, arata Realitatea.net.
Vezi si:
DOI ELEVI DIN BRASOV S-AU BATUT IN CURTEA SCOLII. VEZI VIDEOBUGETUL ARE BANI SUFICIENTI PENTRU PLATA SALARIILOR PROFESORILOR