In asteptarea proiectului de Lege a Educatiei o intreaga discutie s-a iscat in spatiul public legata de trecerea clasei a IX-a, in viitoarea structura a invatamatului preuniversitar, de la liceu la gimnaziu.
Cu alte cuvinte, clasa a IX-a sa incheie invatamantul general obligatoriu, la varsta de 16 ani, iar intreg ciclul gimnazial de 10 clase, (daca adaugam si clasa pregatitoare, anterioara clasei a I-a), sa se desfasoare in scolile generale.
Sa analizam argumentele pro si contra
Argumentele contra sunt destul de subtiri. Ca nu exista infrastructura scolara in rural si nu exista personal didactic calificat pentru aceasta transformare.
Adversarii acestei schimbari, printre care si dna, pana recent ministru, Ecaterina Andronescu, n-au produs niste studii de impact serioase care sa probeze aceste obiectii. Populatia scolara a scazut in ultimii 10-15 ani cu circa 24%, asa ca spatiile scolare s-au eliberat, n-au disparut. In mediul rural se invata, in general, intr-un singur schimb si, la nevoie, se poate trece iarasi la activitatea in doua schimburi. Pana la urma, care este procentul scolilor in care nu exista spatii? 10%, 15%, mai putine? Este de presupus ca ministerul are aceasta statistica si-si bazeaza deciziile pe date concrete. Administratiile locale vor avea timp un an sau doi, in care sa rezolve aceasta problema a spatiilor necesare unei singure clase in plus fata de actuala situatie. Nu renunti la o masura foarte buna doar pentru ca 10% dintre comunitati trebuie sa faca eforturi de adaptare.
Resursa umana este in adevar deficitara. Dar profesorii din rural, care predau acum in gimnaziu, isi pot extinde norma cu o ora sau doua, pentru a cuprinde si clasa a IX-a. Sau vin altii de la oras, odata cu pierderea locurilor de munca, inclusiv din sistemul bugetar.
Mobilitatea fortei de munca reprezinta un atu important in toate economiile si trebuie sa invatam si noi aceasta lectie. Daca li se ofera locuinta, salarii atractive, internet si conditii civilizate de viata si de munca, tinerele familii, fara perspectiva unor joburi la oras, se vor duce sa predea si in mediul rural, acolo unde este nevoie.
In mediul urban problema nu se pune, odata cu infiintarea consortiilor scolare, formate din licee si scoli generale, cu rostul de a utiliza in comun baza materiala, spatii si dotari, precum si resursa umana.
Argumentele in favoarea acestei masuri sunt insa mult mai importante.
In momentul de fata se produce o fractura in invatamantul general obligatoriu, cand elevii trebuie sa plece dupa clasa a VIII-a, la 14-15 ani, la oras, la liceu.
Doua cifre
In anul scolar 2008-2009, in clasa a VIII-a erau inscrisi circa 209.000 elevi. S-au prezentat la repartitia computerizata circa 176.000, adica 33.000, 16% din cohorta de elevi de clasa a VIII-a au renuntat sa mearga mai departe. Dintre cei intrati totusi la liceu, in clasa a IX-a, inca 8-10% au abandonat scoala pe parcursul trimestrului I, datorita costurilor cu naveta sau cazare si masa.
Un stat european nu-si poate permite sa condamne din start circa 25-30% dintre elevi sa nu-si termine nici macar invatamantul obligatoriu. O asemenea rata de abandon scolar ne descalifica total in raport cu standardele europene.
Prin trecerea clasei a IX-a la gimnaziu, elevii isi vor finaliza invatamantul general obligatoriu in aceeasi localitate, in aceeasi scoala si in sanul familiei. Este de presupus ca abandonul scolar sa scada considerabil.
Ridicarea calitatii vietii in comunele mari
Aparitia unor scoli generale importante va atrage dotare si infrastructura in comunele mari, va duce la apropierea acestora de stadiul de mici orasele.
Romania are o problema uriasa: 40% din populatie traieste in rural, fara sa beneficieze de avantajele civilizatiei moderne: asfalt, scoala puternica, spital sau asistenta medicala, farmacii, gaze, apa curenta, canalizare, internet, etc.
Schimbarea preconizata va duce la aparitia unor centre de educatie comunitare puternice, focare de cultura si atragere a intelectualilor de la oras inapoi catre comune. Cu ajutorul banilor europeni, a sprijinului administratiei locale si judetene, cu oferirea de conditii civilizate in locuinte construite de stat, a unor salarii superioare celor de la oras, acest lucru este posibil si necesar. Ca alte joburi tot nu se prea mai gasesc. Cu timpul, prin investitii in agricultura si unitati indistriale de prelucrare a materiei prime din agro-zootehnie, se creeaza premisele transformarii comunelor mari in aglomerari urbane, civilizate, prin atragerea mai ales a tinerelor familii, prin aparitia conditiilor civilizate de trai decent.
Aceasta este o miza chiar mai importanta, care depaseste simpla restructurare a invatamantului preuniversitar.
Ce fac tinerii dupa ce termina invatamantul obligatoriu?
Au 16 ani, pot intra in piata muncii si pot face achizitii in educatia nonformala si informala, in ucenicii la locul de munca, cu certificarea ulterioara a acestor achizitii. In aceeasi localitate sau in altele. Sau isi pot completa studiile prin liceu sau scoala profesionala, aceasta din urma, posibil in baza unor contracte de scolarizare care sa le asigure si locul de munca, la terminarea ei. Cei mai buni dintre elevi pot merge la universitate.
Toate schimbarile din ultimii ani in invatamantul preuniversitar au avut un scop precis, desi nemarturisit: majoritatea elevilor, daca se poate chiar toti, au sau n-au datele intelectuale si inclinatiile necesare, urma sa faca liceul, sa treaca de examenul de bacalaureat, eventual prin frauda. Apoi sa ajunga in universitati de stat sau private, unde sa "cotizeze", spre imbogatirea si fericirea universitarilor. Cum invatamantul a fost si este condus de universitari, scopul a fost usor de atins.
La terminarea facultatii tinerii se trezeau in piata muncii fara nicio calificare, fara perspectiva unui job la nivelul studiilor si luau totul de la zero. Dar cu ce costuri in bani si timp pierdut. Fabricile de diplome universitare, cu o cifra de afaceri in jur de doua miliarde de euro pe an, functioneaza din plin.
Este de sperat ca noua Lege a Educatiei sa se aplece si spre interesele beneficiarilor, elevi, studenti, parinti, mediul de afaceri, cei care platesc de fapt serviciile educationale.
Interesele profitorilor sistemelor de educatie au fost servite din plin in ultimii 20 de ani.
Prof. Stefan Vlaston
Vezi si:
NOUA PROGRAMA SCOLARA NU INTRA IN VIGOARE DIN ANUL SCOLAR 2010-2011
LEGEA EDUCATIEI PROPUSA DE FUNERIU SCHIMBA ADMITEREA LA LICEU
EDUCATIA PRESCOLARA ASIGURATA DE LA 3 ANI
PROIECT DE INCADRARE PE PIATA MUNCII A ELEVILOR DIN SCOLILE PROFESIONALE
CLASA A IX-A, LA LICEU SAU LA GIMNAZIU
label
Stiri Educatie
calendar_month
2010-03-03, 00:00
autorenew
2025-10-17, 22:27
history_edu
calificativ.ro
