Ponderea tinerilor inscrisi in invatamantul profesional si tehnic este de 61,9 la suta din totalul elevilor din invatamintul secundar superior, peste media UE-28, de 50,4 la suta, potrivit proiectului privind Strategia educatiei si formarii profesionale din Romania pentru perioada 2014-2020.

Proiectul supus dezbaterii publice de Ministerul Educatiei si Cercetarii Stiintifice include date dintr-un studiu realizat de Centrul European pentru Dezvoltarea Formarii Profesionale (CEDEFOP), potrivit carora sansele de angajare sunt mai bune pentru absolventii invatamantului profesional si tehnic.

Pentru aceasta categorie, rata de angajare este mai mare decat in cazul absolventilor de invatamant teoretic cu acelasi nivel de pregatire, respectiv cu 4,1 puncte procentuale in Romania si cu 5,6 la suta in UE, conform situatiei din anul 2010.

Initiatorii Strategiei sustin ca aceasta situatie evidentiaza importanta formarii profesionale initale (IVET), Romania avand o pondere relativ buna a tinerilor inscrisi in invatamantul profesional si tehnic din totalul elevilor inscrisi in invatamintul secundar superior, respectiv de 61,9 la suta in Romania, fata media UE-28 de 50,4 la suta, conform datelor pentru anul 2012.

Formarea profesionala - investitii la pamant

In studiul CEDEFOP se mai arata ca Romania are o ponderea mica a investitiilor pentru formarea profesionala continua a intreprinderilor, din totalul costurilor cu forta de munca, fiind la jumatate din media la nivel european (0,4 la suta, fata de 0,8 la suta), si un procent mic al angajatorilor care ofera programe de formare profesionala continua pentru salariatii proprii (24 la suta, fata de 66 la suta la nivel european).

Rata de participare a angajatilor din Romania la programe de formare profesionala continua se situeaza la mai putin de jumatate din media europeana (18 la suta, fata de 38 la suta), fiind similara ratei de participare a angajatilor in formarea la locul de munca, potrivit datelor prezentate de initiatorii Strategiei.

Pregatirea practica

In proiectul de Strategie se mai arata ca existenta contractului de pregatire practica pentru fiecare elev este o conditie prealabila pentru aprobarea ofertei scolare. Aceasta ruta de formare profesionala a inclus, din anul scolar 2012-2013, invatamantul profesional cu durata de doi ani, organizat dupa finalizarea clasei a IX-a de liceu, care avea o componenta semnificativa de pregatire practica, realizata in atelierele scolii si la agentul economic.

In primul an, pregatirea practica reprezenta 60 la suta din timpul total alocat programului, iar in al doilea an, 75 la suta din timpul total alocat programului. Pe parcursul celor doi ani de studiu erau organizate stagii comasate de practica, cu o durata totala de 11 saptamani, din care sase saptamani in primul an si cinci saptamani in cel de-al doilea an.

Ulterior, din anul scolar 2014- 2015, a fost organizat invatamantul profesional cu durata de trei ani, dupa finalizarea clasei a VIII-a, pregatirea practica fiind realizata, de asemenea, in atelierele scolii si la agentul economic.

In primul an, pregatirea practica reprezinta aproximativ 20 la suta din timpul total alocat programului, in al doilea an ajunge la aproximativ 60 la suta, iar in anul al treilea, la 72 la suta. Pe parcursul celor trei ani sunt organizate stagii comasate de practica, cu o durata totala de 24 de saptamani, din care cinci saptamani in primul an, noua saptamani in anul al doilea si 10 saptamani in cel de-al treilea an.



Oferta de calificari profesionale ce pot fi dobandite prin invatamantul profesional si tehnic este stabilita anual, in functie de nevoile previzionate ale pietei muncii.

Potrivit initiatorilor proiectului, Strategia ar putea oferi un raspuns adecvat la nevoile persoanelor, angajatorilor si comunitatilor in materie de formare profesionala de calitate pentru piata muncii. De asemenea, se urmareste aducerea unei contributii semnificativa la realizarea obiectivului major al Strategiei EU 2020, si anume cresterea ratei de ocupare, cu tinta de 75 la suta.

Sursa: Ziare.com