Sunt multe intrebari care apar pe parcurs- intrebari la care raspunsul deseori apare in timpul conversatiei cu parintii. Este greu de hotarat daca un anumit subiect va avea impactul dorit asupra acestora. Exista atat posibilitatea de a-l supara strasnic pe parinte, cat si posibilitatea de a-l lasa indiferent. Scopul conversatiei este acela de a-l determina pe parinte sa schimbe ceva- in comportamentul sau sau in cel al copilului.
De cele mai multe ori copiii si-ar dori ca dirigintii si profesorii lor sa evite tema "absentelor" sau cea a "notelor mici" in conversatia cu parintii lor. De ce? Nu neaparat pentru ca ar pati ceva acasa, ci pentru ca drepturile lor-in special libertatea deplina de care beneficiaza- le-ar fi ingradite. Nu este vorba despre a ramane inchisi "pe viata" in casa, ci despre faptul ca drepturile banesti, perioada de ramas in oras, perioada de pierdut vremea pe internet, scad semnificativ.
Dascalul nu se vrea a fi persoana care reclama toate greselile elevului, ci persoana echilibrata care stie sa puna in balanta calitatile de care da dovada acesta si greselile care ar putea fi corectate cu putin ajutor de acasa.
In acelasi timp, aceasta conversatie are rolul de a cunoaste mai bine elevul, de a observa daca scoala ii ofera un loc de evadare, unde se manifesta dupa cum vrea el, sau, din contra, daca scoala este acel loc unde se simte ca intr-o inchisoare.
Conversatiile cu parintii sunt benefice parintilor, dascalului si, in primul rand, elevilor. Astfel, copiii vor fi ajutati aproape tot timpul sa ia decizii corecte si sa se maturizeze.
Vezi si:
Plan national de combatere a violentei asupra copilului
Copii din familii cu dificultatiCand alarmam parintii?Dincolo de catalog
