Când nicotina este inhalatã in plãmâni, fluxul sangvin arterial preia aceastã substantã si o transportã cãtre creier intr-un interval de zece secunde. Atât in cazul femeilor, cãt si al bãrbatilor, rãspândirea tuturor afectiunilor respiratorii cronice (bronsita, astm, afectiuni respiratorii) este strâns legatã de nivelul fumatului. Este un fapt cert cã fumatul poate afecta anumite aspecte ale sexualitãtii femeiesti. Fumatul a mai mult de o jumãtate de pachet de tigãri pe zi este asociat cu un numãr ridicat de cazuri de infertilitate si sterilitate. Ciclul menstrual neregulat are o cotã ridicatã printre fumãtoare, numãrul potential de ani fertili este redus, iar menopauza se produce mai devreme. Aproximativ 129.000 de oameni mor in fiecare an din cauza cancerului provocat de fumat. Numãrul de cazuri de femei bolnave de cancer pulmonar este mult crescut de când si numãrul fumãtoarelor este in crestere. Fumatul este, de asemenea, cauza principalã in aparitia cancerului laringian, al gurii si al esofagului. Contribuie la aparitia cancerului vezicii urinare, a pancreasului si a rinichilor. Fumatul tigãrilor sau a pipei este adesea implicat in cancerul pulmonar, al gurii si esofagian. Bolile pulmonare cronice se situeazã pe locul al cincilea in ierarhia cauzelor cazurilor de deces din Statele Unite. In anul 1980, 55.000 au murit din cauza afectiunilor pulmonare. Mai mult de sapte milioane de americani suferã in acest moment de bronsitã cronicã si aproape trei milioane de enfizem pulmonar. Afectiunile coronariene ale inimii reprezintã motivul principal al deceselor in Statele Unite, detinând o cotã de 750.000 decese pe an.Fumatul este unul dintre cei trei factori de risc major in afectiunile coronariene ale inimii, celelalte douã fiind tensiunea ridicatã si colesterolul mãrit. Dintre toate sursele generatoare de boli sau moarte in Statele Unite ale Americii, fumatul este prima care trebuie opritã. Copiii nãscuti de cãtre mame fumãtoare cântãresc in medie cu 300 de grame mai putin decât cei ai unei nefumãtoare. Acest fapt este unul foarte important, deoarece greutatea la nastere este determinantã pentru evolutia ulterioarã a copilului. Se pare cã aceastã scãdere a greutãtii este legatã de cantitatea mai micã de oxigen pe care o primeste fãtul intrauterin. Un alt efect este acela al mãririi posibilitãtilor de avort spontan. De fapt, acest risc este dublu in cazul fumãtoarelor. Existã, de asemenea, o mare varietate de complicatii posibile in timpul sarcinii si al travaliului, risc de hemoragii si de declansare prematurã a nasterii. De asemenea, existã o legãturã certã intre fumat si cazurile de moarte infantilã. Copiii nãscuti din mame fumãtoare se pot dezvolta mult mai incet, sunt predispusi disfunctiilor cerebrale, pot avea o dezvoltare psihicã nearmonioasã si o inteligentã sub medie. Fumatul este, in plus, un important factor de risc pentru stãri de mare agitatie la copii. Faptul cã nu se iau din timp masuri pentru protejarea copilului este un factor de risc pe care mama si-l asumã, iar responsabilitatea acesteia este, cu certitudine, ridicatã. Chiar dacã fumatul nu duce neapãrat la malformatii ale fãtului/copilului, este un factor de risc ce poate fi evitat si responsabilitatea mamei este, intr-adevãr, mare.
EFECTELE NICOTINEI ASUPRA ORGANISMULUI
label
Lifestyle
calendar_month
2006-01-12, 00:00
autorenew
2025-10-17, 22:25
history_edu
calificativ.ro
