Program: zilnic 10 - 16; luni inchis.
Planul tematic al Parcului Etnografic a fost elaborat in 1929 de catre Romulus Vuia. In urma Dictatului de la Viena (30 august 1940), Parcul Etnografic se refugiaza la Sibiu, unde functioneaza pana in 1945.
In anul 1956, planul tematic al Parcului a fost restructurat pe patru sectoare tematice de catre Teodor Onioor oi Valer Butura:
Instalatii tehnice si ateliere meotesugaresti;
Tipuri zonale de gospodarii si monumente de arhitectura populara;
Sectorul etnobotanic (plante traditionale, constructii agricole de hotar);
Sectorul etnozootehnic (cresterea animalelor, constructii pastorale din hotarul satelor).
Un accent deosebit a fost pus pe primele doua sectoare. In cadrul primului sector, exponatele sunt grupate in functie de natura materiei prime prelucrate: prelucrarea lemnului; prelucrarea metalelor si mineritul taranesc; prelucrarea tesaturilor de lana; prelucrarea lutului; prelucrarea pietrei; prelucrarea produselor agricole.
Conform planului tematic, in cadrul celui de-al doilea sector urma sa fie reconstituite gospodarii taranesti caracteristice pentru diferite zone etnografice din Transilvania. In prezent sunt reprezentate urmatoarele zone etnografice: Maramures, Oas, Nasaud, Campia Transilvaniei, Zarand, Podgoria Alba, Mocanimea Muntilor Apuseni, Depresiunea Calasele, Bran, Bistrita (sasi) si Gurghiu. Muzeul cuprinde aproximativ 200 obiective.
Planul tematic al Parcului Etnografic a fost elaborat in 1929 de catre Romulus Vuia. In urma Dictatului de la Viena (30 august 1940), Parcul Etnografic se refugiaza la Sibiu, unde functioneaza pana in 1945.
In anul 1956, planul tematic al Parcului a fost restructurat pe patru sectoare tematice de catre Teodor Onioor oi Valer Butura:
Instalatii tehnice si ateliere meotesugaresti;
Tipuri zonale de gospodarii si monumente de arhitectura populara;
Sectorul etnobotanic (plante traditionale, constructii agricole de hotar);
Sectorul etnozootehnic (cresterea animalelor, constructii pastorale din hotarul satelor).
Un accent deosebit a fost pus pe primele doua sectoare. In cadrul primului sector, exponatele sunt grupate in functie de natura materiei prime prelucrate: prelucrarea lemnului; prelucrarea metalelor si mineritul taranesc; prelucrarea tesaturilor de lana; prelucrarea lutului; prelucrarea pietrei; prelucrarea produselor agricole.
Conform planului tematic, in cadrul celui de-al doilea sector urma sa fie reconstituite gospodarii taranesti caracteristice pentru diferite zone etnografice din Transilvania. In prezent sunt reprezentate urmatoarele zone etnografice: Maramures, Oas, Nasaud, Campia Transilvaniei, Zarand, Podgoria Alba, Mocanimea Muntilor Apuseni, Depresiunea Calasele, Bran, Bistrita (sasi) si Gurghiu. Muzeul cuprinde aproximativ 200 obiective.
