E plin in jur de noi muzeul, Si pare-un templu minunat, In care mii de robi ai vietii Vin sa se spele de pacat. Sunt calatori din largul lumii, Ce-au pribegit pe ocean, Sa-si scalde ochii in lumina Din panzele lui Tizian. Stau toti cu mintea-ngenuncheata Si-i mut cucernicul popor, Eternitatea

Ca o respirare slaba, cea mai trista, cea din urma Ce o scoate-n agonie sufletul care se curma, Inflorit-a trandafirul din fereastra mea cu soare Bobocelul cel din urma, cea din urma dulce floare. Eu l-am rupt atunci din glastra si l-am pus intr-un pahar Vrand sa-i dau prin apa dulce viata lunga...

E-atata primavara-n noi, iubite! Si-n toti fiorii care tremura-n natura, Si-n zambetul ce-ti flutura pe gura Se-mbratiseaza visurile noastre tainuite... Ridica-ti ochii... in adanca stralucire A-ncremenit o horhota de nor subtire Si-acum isi mistuie-n albastru forma fina Si nu ramane-n marea de

Ochii tai ma urmaresc din noapte... Mama draga, unde esti acum? Stele cad, ca rodiile coapte, Risipite-n negura si fum. Blande, stralucite, scumpe stele, E si mama oare printre ele? Ochii tai ma urmaresc din soare... Mama draga, tu acolo esti? A luminii dulce leganare Parca-mi spune vechile

Din vremile apuse s-atat de fericite, Aducerile-aminte adesea ma-mpresoara. Ce de viata-n urma!… Ca un potop ma-nghite Comoara mea de visuri, pierduta mea comoara Din vremile apuse s-atat de fericite! Cum se desfac, din noapte, icoane vechi si sfinte! Si ca din carti, trecutul fantastic mi

Eu nu sunt destul de mare Ca sa pot sa-nvat macar, De pe carte, o urare, Si nu sunt destul de mare Ca sa-ti dau un dar. Dar iti dau o sarutare, Ici, pe obrajor, Si pe mana asta care Ma-ngrijeste-n fiecare Zi, cu-atata dor! Zile lungi si voie buna Iti doresc eu mult, Si ma rog de flori sa-ti spuna

Martisorul (1 martie) - sarbatoare traditionala romaneasca a primaverii, a prospetimii, a bucuriei, a victoriei binelui impotriva raului. Cu aceasta ocazie femeile primesc mici cadouri, obiecte decorative (martisoare), legate cu un snur alb-rosu, ca simboluri aducatoare de noroc si bunastare. Rosul

E ziua mamei mele Si totu-i plin de flori Ii simt aici prezenta Ca de atatea ori. Suava ca un ghiocel Obrajii de lalea Parfumul ei de trandafir Asa e mama mea. Te iubesc maicuta mea Pentru tot ce-mi daruiesti Te iubesc maicuta mea Asa cum esti. As vrea sa-i dau o floare Sa semene cu ea Dar nici-o

Azi e ziua mamei mele, I-am cules trei ghiocei Iar, la noapte, doua stele Am sa fur, sa-i fac cercei. Mama mea e cea mai buna, Chiar si soarele a aflat; Parca ar vrea acum sa-i spuna: Astazi totu-i minunat! Stiu ca sunt acum prea mica Si prea multe n-am ce iti da, Dar iti scriu pe o floricica:

PORTRET DE CREATIE al poetei , compozitoarei si interpretei Eugenia Cimborovici Teodoreanu (Tinutul Herta) sub genericul "DOR DE VIATA" PARTICIPANTI: poetul George Calin, Tudor Verona, Tania Holban, Dan Hurmuzache, criticul literar Stefan Hostiuc, Doina Ghitescu, Octavian Mandruta, prof. Cristian