Traditia teatrului liric romanesc numara mai mult de doua secole. Inca din 1772, la Bucuresti, era semnalata prezenta unei trupe de opera.
In 1836, concertul de sfarsit de an, dat de elevii Scolii de Muzica si Declamatie, atragea atentia nu doar asupra frumusetii muzicii de opera, ci si a unor tinere talente precum Eufrosina Vlasto, care avea sa faca o cariera internationala. In cea de a doua jumatate a secolului al XIX-lea multi alti interpreti romani si-au castigat celebritatea pe renumite scene ale lumii.
Faima unor interpreti ca Elena Teodorini, Hariclea Darclee, Margareta Iamandi-Nuovina, Zina de Nori, Grigore Gabrielescu, Dimitrie Popovici-Bayreuth s-a creat intr-un spatiu cultural care a inclus Scala din Milano, Opera din Paris, Metropolitan House sau Opera din Petersburg.
Prima companie romaneasca de opera se datoreaza insa lui George Stephanescu. Incepand din 1885, ea a functionat ca o sectie a Teatrului National.
Din pacate, lipsita fiind de un sprijin material oficial, aceasta companie si-a incetat activitatea in 1902. Companii particulare infiintate de elevi ai lui George Stephanescu, dar si cantareti de renume, romani si straini, stagiune dupa stagiune, au intretinut insa pasiunea publicului pentru arta lirica. Prezenta spectacolelor de opera s-a impus de la sine, ca o necesitate culturala.
Infiintarea in 1919, a "Societatii lirice" care, doi ani mai tarziu, trecand sub obladuirea statala, a devenit Opera Romana, marca sfarsitul unei etape framantate si, totodata, inceputul unei activitati stabile.
Spectacolul inaugural al noii institutii a fost, el insusi, un eveniment deosebit, la 20 decembrie 1921 cu opera "Lohengrin" de Wagner, sub bagheta lui George Enescu. Jean Athanasiu, George Folescu, George Niculescu-Basu, Emilia Gutzianu, Florica Cristoforeanu, Traian Grozavescu, Viorica Ursuleac, Margareta Metaxa, Maria Cebotari, Constantin Stroescu, Dimitrie Onofrei sunt doar cativa dintre cei care au conferit stralucire spectacolelor romanesti.
Eforturile artistilor lirici de a da forma concreta unui teatru de opera au fost sustinute de compozitori importanti, creatori ai muzicii unor spectacole de rasunet.
Printre ei: Eduard Caudella, Constantin Dimitrescu, Tiberiu Brediceanu, Mihail Jora, Paul Constantinescu. Succesul s-a datorat si unor mari dirijori ca George Georgescu, Ionel Perlea, Alfred Alessandrescu, Egizio Massini, Jean Bobescu s.a.
De 75 de ani incoace, prima scena lirica a tarii a cunoscut o activitate intensa. Repertoriul a cuprins mai mult de 150 de titluri de opere si de balet, de o mare varietate, insumand marele repertoriu universal.
O atentie deosebita a fost acordata si creatiei romanesti, care a cunoscut o remarcabila dezvoltare datorita creatiei unor compozitori precum George Enescu, Gheorghe Dumitrescu, Alfred Mendelsohn, Zeno Vancea, Mircea Kiriac, Cornel Trailescu, Laurentiu Profeta s.a.
Noul local al Operei Romane, ridicat in 1953, a oferit un cadru mai somptuos unei activitati deja existente si deosebit de bogate. Pentru prima oara insa, Opera devenea o institutie in sine, desprinsa de spectacolele de opereta sau de teatru, impreuna cu care functionase pana atunci.
