Sighisoara detine o pozitie cheie pe valea Tarnavei Mari, ea fiind un punct de intersectie al principalelor drumuri prin care, mai ales inaintea dezvoltarii mijloacelor de transport moderne, erai obligat sa treci, fapt care explica importanta strategica a vechii cetati, iar tranzitul comercial a contribuit la ridicarea sa economica.
Obiective turistice
Cetatea Medievala Sighisoara
Cetatea avea 14 turnuri si 5 bastioane; dintre acestea se pastreaza 9 turnuri si 3 bastioane. Turnurile cetatii constituie interesante vestigii ale arhitecturii medievale.
Turnul cu ceas (Turnul portii), principal punct de intrare in cetate, opus celui strajuit de Turnul croitorilor, se numeste asa datorita ceasului cu figurine, unic in tara noastra, aflat la etajul al patrulea; el constituie o imagine simbol a Sighisoarei si, spre deosebire de celelalte turnuri, ridicate si aparate de diferite bresle, Turnul cu ceas apartinea intregii comunitati, fiind sediul autoritatii publice.
Turnul cu Ceas a fost initial un turn de poarta cu maximum doua niveluri. In forma actuala masora 64 m inaltime si este o prisma dreptunghiulara cu ziduri masive,cu patru niveluri,un balcon si un acoperis in stil baroc realizat in 1677 de trei mesteri straini.Cele patru turnulete de la baza acoperisului semnifica autonomia judiciara a orasului.
Din 1898 turnul a fost transformat in muzeu.
Portile cetatii
Turnul cu Ceas a fost construit ca turn al intrarii principale. Aceasta era deosebit de bine fortificata, fiind aparata de trei porti. Prima poarta se afla sub bolta de trecere de sub cladirea de azi a Casei de Cultura “Ciprian Porumbescu". A doua intrare se afla in paza Turnului Croitorilor, in latura opusa a cetatii.Aceasta este singura cale de acces a masinilor in cetate, fiind formata din doua bolte care contineau doua porti metalice,de asemenea ridicate cu ajutorul scripetilor.
Turnurile
Turnul Tabacarilor
Este o prisma de plan patrat,de dimensiuni relativ reduse,cu un acoperis simplu.Forma sa il recomanda ca pe unul din cele mai vechi turnuri,facand probabil parte din acel prim sistem defensiv al cetatii.
Turnul Cositorarilor
Inalt de 25 m,el porneste de la o baza patrata,apoi devine pentagonal si se largeste spre a deveni octogonal,in timp ce acoperisul are plan hexagonal.O inscriptie pierduta preciza faptul ca,in 1583,s-au facut reparatii si probabil tot atunci s-a construit si bastionul de artilerie dinspre Orasul de Jos.
Turnul Franghierilor
Datand probabil din secolul al XIII-lea,acest turn a facut parte din fortificatia initiala de pe varful dealului.De plan patrat,cu forme simple,este astazi locuinta paznicului cimitirului.
Turnul Macelarilor
De la Turnul Franghierilor,zidul cetatii coboara spre nord-est pana la Turnul Macelarilor. Portiunea de zid dintre cele doua turnuri s-a pastrat intacta asa ca se pot observa fazele de evolutie.
Turnul Cojocarilor
Aflat la foarte mica distanta de Turnul Macelarilor,modest ca dimensiuni si forme, pe plan patrat, reparat si suprainaltat dupa incendiul din 1676, dateaza probabil din secolul al XV-lea.
Turnul Croitorilor
Acesta impune prin simplitate si masivitate si poate fi datat din secolul al XIV-lea.In timpul incendiului din1676 pulberaria orasului aflata aici a explodat,distrugand o mare parte din turn.
Turnul Cizmarilor
Aflat in extremitatea de nord-est a dealului cetatii, acest turn a fost mentionat in 1521, reconstruit in 1650 si modificat in 1681, el purtand pecetea barocului. Turnul a fost prevazut cu un bastion de artilerie, demolat in 1846.
Turnul Fierarilor
Construit in 1631, este un turn de flancare, remarcabil prin masivitatea sa. Rolul sau a fost si acela de a proteja Biserica Manastirii in caz de asediu. In 1631 a fost construit un bastion intre Turnul Fierarilor si Turnul Dogarilor, dar care a fost ulterior demolat.
Turnul Giuvaergiilor
Acest turn,impreuna cu Bastionul Castaldo, a fost in trecut cheia sistemului defensiv al orasului. In 1706.in timpul unui asediu a fost aruncat in aer bastionul si o parte din ziduri. Ulterior, Turnul Giuvaergiilor a fost lovit de un traznet in 1809 si a ars, in 1863 fiind demolat si transformat in sala de gimnastica. In 1935 a fost transformat in capela mortuara.
Orasul de Jos
Nu numai cetatea se bucura de prezenta unor cladiri vechi si deosebit de pitoresti, dar si “Orasul de Jos" are o serie de case deosebite cum ar fi: Casa Zilinschi din secolul XVIII, casa de brutar; Casa Rosenthal din secolul XIX; Casa meseriasilor (actualul restaurant Perla Cetatii) din secolul XIX; cladirea hotelului-restaurant “Steaua", din secolul XIX si refacuta in 1912 de catre arhitectul Baltes in stil artnuveau; Casa Hermann Oberth de pe strada Zaharia Boiu din secolul XX; cladirea notariatului din secolul XX, etc.
Biserica Leprosilor
In "Orasul de Jos", pe malul Tarnavei, pe strada Stefan cel Mare, nr. 34, langa linia ferata, se afla Biserica Leprosilor, construita intre anii 1480-1500. Asezata la poalele dealului ce strajuieste dinspre nord cetatea, lacasul a fost, probabil, la inceput o bisericuta de tip satesc, fortificata cu zid de aparare.
Catedrala ortodoxa
Aflata pe malul Tarnavei Mari cu hramul Sfanta Treime, este construita intre anii 1934-1937 de catre arhitectul dumitru Petrescu Gopes. Pictura interioara a fost realizata de catre pictorul A. Demian. Biserica a suferit in ultimii ani mai multe reparatii, pictura fiind refacuta intre anii 1980-1984.
Sinagoga evreiasca
Este situata pe strada Tache Ionescu nr. 13, fiind o cladire cu plan dreptunghiular beneficiind de doua accese. Acoperisul este in doua ape, sub cornisa existand o friza cu arcaturi romanice. Atat pe fatada principala cat si pe peretele de est se gaseste un dulap din lemn, care prezinta in partea superioara un fronton triunghiular din lemn cu steaua lui David.
Biserica Reformata
Construita in 1888, este o cladire neo-romanica cu elemente neo-gotice. In interior se remarca pupitrul de lemn al predicatorului cu baldachin decorat cu denticul si strane originale. Biserica se afla pe strada Gh. Lazar.
Biserica din Deal
Daca Turnul cu ceas a devenit o imagine-simbol a cetatii, biserica este imaginea istoriei sale. Ea constituie cel mai valoros monument arhitectonic al Sighisoarei, fiind unul dintre edificiile reprezentative ale stilului gotic din tara noastra. Prima mentiune despre Biserica din Deal o avem din anul 1345 intr-un document dat de regele Ludovic 1 in care se arata, printre altele, ca sighisorenii sunt credinciosi regelui si cladesc o biserica inchinata Sf.Nicolae.
Casa Venetiana
Vechea casa de patrician este numita astfel datorita usilor ogivale si ferestrelor duble,incheiate in arc trilobat.Isi datoreaza aspectul exterior “modernizarii" efectuate in secolul trecut in spiritul neogoticului.In secolul al XVII-lea a apartinut primarului cetatii,Stefan Mann.
Casa Vlad Dracul este una din cele mai vechi cladiri din cetate, se afla in stanga micii piete a Turnului cu Ceas. Cladirea are un aer de simplitate si a fost in trecut locuinta oficiala, apartinand primarului sau judelui regal al cetatii. Aici s-a stabilit intre anii 1431-1435 Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel Batran.In acea perioada a fost infiintata (probabil in pivnitele casei) o “hereghie de bani"(monetarie). La etaj a fost instalat Muzeul armelor, care a fost ulterior mutat. Acum cladirea este restaurant.
Casa cu Cerb denumita astfel dupa capul de cerb fixat pe coltul cladirii, este o constructie specifica renasterii transilvane, datand probabil din secolul al XVIII-lea. Notabile sunt si formele ei robuste si echilibrate, boltirile parterului, ancadramentele de piatra cu tencuieli si micul burduf cu fereastra orientat spre piata.
Piata cetatii
In trecut se numea Piata Petofi. Este inconjurata de o serie de case in care locuiau familiile nobililor orasului. Aceste case dateaza din secolul al XVIII-lea si chiar de la sfarsitul secolului al XVII-lea. Aici se tineau targurile principale, dar numai breslele fruntase ale cetatii isi puteau desface marfurile aici. De asemanea aici se judecau procesele capitale sub privirile multimii.
Cai de acces
Rutier: DN1 (E60) Bucuresti - Brasov - Tg. Mures
DN14 Sibiu - Sighisoara
Feroviar: Bucuresti - Brasov - Teius,cu derivatii spre Arad si Cluj – Oradea
VEZI SI: Program festival medieval Sighisoara 2008
