Curtea de Arges este un oras istoric, aflat la 38 km distanta de orasul Pitesti, situat intr-o zona de deal, cu o populatie de aproximativ 40.000 locuitori.
Pe Arges in jos/ Pe un mal frumos... descalecatorii Basarabi intemeiaza aici prima cetate de scaun a Tarii Romanesti, in 1330, dupa celebra batalie de la Posada.
Pe Valea manoasa a Argesului, la adapostul Muntilor Fagaras si la intretaierea vechilor drumuri comerciale, la Curtea de Arges semnele trecutului sunt prezente peste tot.
Curtea de Arges defineste un colt de tara inedit nu numai prin ceea ce-i ofera trecutul glorios si natura generoasa, dar si prin ceea ce i-a adaugat in farmec si maretie harnicia si spiritul inovator al argesenilor.
Veche cetate de scaun, prima capitala a Tarii Romanesti, unde primii nostri voievozi "Basarabii, descalicatori de tara, datatori de legi si datini" si-au stabilit scaun domnesc pentru ei si pentru urmasii lor timp de doua veacuri, Curtea de Arges are in trecutul sau dovezi de glorie si poseda nebanuite comori pentru amatorul de monumente istorice, pasionatul de folclor si arta populara, dar si pentru cei care doresc sa admire frumusetile naturii.
Obiective turistice
Manastirea Curtea de Arges
O ctitorie a lui Neagoe Basarab (1512-1517), aceasta este caracterizata printr-un naos larg si turla inalta deasupra naosului. Fatada de vest este de asemenea incununata cu turle. In biserica episcopala se gasesc mormintele regilor Carol I si Ferdinand I (impreuna cu sotiile lor).
Manastirea a fost construita de Neagoe Basarab (1512 - 1517) pe locul vechii mitropolii (1359). Pictura interioara, realizata de zugravul Dobromir, a fost terminata in anul 1526, in timpul domniei lui Radu de la Afumati. Ea este pastrata fragmentar in Muzeul National de Arta din Bucuresti. Reparata de cateva ori, biserica a fost restaurata (1875 - 1886) de arhitectul francez Lecomte de Nouy, care i-a adus si unele modificari care au diminuat valoarea istorica a monumentului. Construita din piatra fatuita si profilata, biserica are un plan triconic, reluat si in alte constructii (mitropolia din Bucuresti, biserica fostei manastiri Cotroceni etc.).
Dintre monumentele care au fost faurite de-a lungul veacurilor, din cate au impodobit Argesul voievodal, de buna seama ca biserica inaltata de Neagoe Basarab (1512-1521) este cea mai valoroasa constructie de arta si arhitectura bisericeasca.
Asa cum se infatiseaza in prezent, biserica este alcatuita dintr-un pronaos supralargit, contopit organic cu constructia propriu-zisa, ai carui 12 stalpi interiori sustin o turla pe mijloc si doua turnulete laterale care incununeaza colturile vestice ale pronaosului. Pronaosul este evidentiat in acest fel deoarece indeplinea si functia de necropola. Aceste turle mici dau impresia prin podoaba lor exterioara, caracterizata de rasucirea portiunilor de zidarie, ca stau sa cada unul asupra celuilalt si ca se insurubeaza in tariile cerului. Restul bisericii si altarul - cu abside care ii implinesc forma de cruce - sustin de asemenea o turla inalta, a carei imbinare cu ansamblu se face prin bolti, dand un tot arhitectonic de o zveltete inegalabila.
Fantana Mesterului Manole
Situata peste strada de Manastirea Curtea de Arges, este locul unde, spune legenda, ar fi cazut trupul Mesterului Manole - ziditorul manastirii si de unde a tasnit un izvor cu apa cristalina, lacrimi ale pamantului pentru trista soarta a acestuia.
De la "Fantana lui Manole" se vede, spre apus, fosta bolnita a manastirii: monument istoric, despre care un document existent scrie ca "se gasea alaturi de biserica lui Neagoe Basarab inca din 1524".
Legenda spune ca mesterul Manole si-a zidit in zidurile acestei magnifice manastiri sotia deoarece tot cea ce era construit in timpul zilei se darama noaptea. Tot legenda ne da o explicatie si pentru fantana mesterului Manole cand domnitorul a vazut aceasta mareata constructie i-a intrebat pe cei zece mesteri daca mai pot construi o manastire mai frumoasa decat aceasta. Acestia au raspun afirmativ, iar domnitorul, pentru a impiedica posibila constructie a unei manastiri mai frumoase, a poruncit ca schelele pe care erau urcati mesteri sa fie daramate si astfel cei zece "mesteri mari, calfe si zidari" au ramas blocati pe acoperis. Ei si-au facut aripi din sindrile si s-au aruncat de pe acoperisul manastirii sperand sa ajunga jos nevatamati, dar toti au murit. In locul unde s-a prabusit mesterul Manole a aparut un izvor, fantana mesterului Manole.
Ruinele cetatii San Nicoara
Cladirea , datand de la sfarsitul secolului al XIII-lea si inceputul secolului al XIV-lea, avand forma unei nave, ea este terminata spre rasarit cu o absida poligonala, decorata spre exterior, in partea de sus, cu un sir de firide oarbe din caramida aparenta. Zidurile prezinta o alternanta de siruri de piatra bruta de rau si fasii de cate trei randuri de caramizi aparente. Un zid gros, strapuns de o usa , imparte interiorul intr-un pronaos ingust, dreptunghiular si un naos mai larg. Se spune ca ar fi fost ctitorita chiar de vestita Doamna Clara, mama voievodului Vlaicu-Voda. Turnul inalt care domina ansamblul era folosit ca foisor de foc si post de observatie, intre el si turnul-donjon al Cetatii Poenari existand un sistem de comunicare la distanta.
Biserica Domneasca (sec. XIV - XV)
Este cel mai vechi ansamblu de arta feudala, a fost conceputa ca edificiu de cult si gropnita domneasca. Este un adevarat tezaur al picturii romanesti si unul dintre cele mai de pret monumente ale arhitecturii romanesti, concentrand in tehnica, plan, structura si iconografie coordonatele stilistice ale nivelului de civilizatie materiala si spirituala de la Curtea Basarabilor.
Curtea Basarabilor
Apartinand tipului constantinopolitan, cu planul in forma de cruce greaca inscrisa, ea se individualizeaza prin proportiile impozante si prin armonia constructiei. Fatadele sunt realizate din zidarie aparenta, cu caramida si piatra de rau.
Cercetarile arheologice efectuate aici au descoperit in interiorul bisericii 14 morminte dintre care 5 sunt domnesti. Picturile interioare realizate in vremea lui Vladislav I Vlaicu retin atentia prin bogatia si claritatea programului iconografic, prin inaltele calitati artistice care le situeaza printre cele mai valoroase ansambluri de pictura ale secolului.
Biserica Olari (sec. XVII)
Biserica are un aspect pitoresc, rural, imbinand elemente arhitectonice din lemn si caramida, cu un plan in forma de nava si turnul - clopotnita lipit de cladire; este poate singura biserica din Romania in care moartea este pictata pe pereti exteriori.
Muzeul Municipal Curtea de Arges
Muzeul gazduieste o expozitie a sectiei de istorie, care oglindeste istoria orasului Curtea de Arges, pe baza unui bogat material documentar si arheologic ( colectie de numismatica si ceramica din sec. XIII - XIV, documente emise de domnii Tarii Romanesti, portrete ale acestora realizate in bronz, obiecte ce au apartinut voievozilor, steme si steaguri, precum si fotografii ale tuturor evenimentelor ce au avut loc in oras.)
Cai de acces
Rutiere: DN73C, de la Campulung pana in apropire de Ramnicu Vilcea constituie axa principala a zonei.
- DN7C - Tranfagarasanul - este perpendicular pe precedentul si constituie axa secundara a zonei asigurand comunicarea spre nord cu masivul muntii Fagaras.
- legatura cu restul tarii este asigurata de DN7/E81 (vest) si DN73/E574 (est).
Feroviare: Bucuresti - Pitesti – Curtea de Arges.
