Biserica fortificata "Precista", cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", este cel mai vechi monument istoric din Galati. In secolul al XVII-lea indeplinea o dubla functie: lacas de cult si cetate de aparare impotriva cotropitorilor.
A fost construita intre anii 1643-1647, in timpul domniei lui Vasile Lupu, de fratii Dia si Serbu, fiii lui Coman (mama, Teodora), negustori braileni, si Constantin Teodor din Galati, fiul primului ctitor al acestei biserici. La constructia ei s-a folosit piatra masiva si caramida din castrul roman de la Tirighina-Barbosi. Biserica a fost sfintita in septembrie 1647 si inchinata manastirii Vatoped din muntele Athos.
Martora la multe evenimente din istoria poporului roman si a orasului Galati, in jurul ei aflandu-se de fapt vatra de inceput a urbei noastre, biserica "Precista" a fost arsa si pradata de nenumarate ori in timpul invaziilor turcesti, a infruntat multe vicisitudini, ajungand pana la noi ca un simbol al maistriei arhitecturale a evului mediu, transmitand genereatiilor prezente si viitoare mesajul creator al inaintasilor.
In 1940, in timpul marelui cutremur de pamant, biserica a fost grav avariata, incat a fost inchisa. Intre anii 1953-1957 ea a fost restaurata in forma actuala dupa proiectul arhitectului Eugen Chefneux si a functionat ca muzeu de arta religioasa medievala. Cutremurele din 1977 si 1986 au afectat din nou biserica, provocand fisuri in adancimea zidurilor. A fost restaurata si consolidata in perioada 1991-1993, fiind redata cultului ortodox. Pictura in fresca a bisericii a fost executata de artistii plastici Gheorghe Bondoc si Dumitru Banica. A fost sfintita la 30 noiembrie 1994 de P.S. dr. Casian Craciun, episcopul Eparhiei Dunarii de Jos.
De plan triconc, biserica este o elocventa sinteza a arhitecturii crestine din Moldova, Muntenia si Transilvania. Este construita din patru incaperi: altar, naos, pronaos si pridvor. Daca primele doua descind din bisericile de stil moldovenesc, pridvorul are deasupra un turn-clopotnita, asemanator cu cele ale bisericilor din Transilvania, prevazut cu o incapere de straja la nivelul intermediar dintre clopotnita si pronaos. Atat la acest nivel, cat si la cel al clopotnitei, se gasesc creneluri pentru aparare. I
n afara de aceasta parte fortificata mai intalnim si o alta la nivelul podului, unde se gasesc construite drumuri de straja (coridoare) si cateva zeci de metereze pentru lupta. Zidul peretilor de deasupra ferestrelor, pana la acoperis, este dublu, formand o galerie cat poate umbla comod un om. Deasupra altarului exista o camera mare, unde la navaliri se asigurau diferite odoare si bogatii ale orasului.
In exterior, peretii bisericii sunt sustinuti de cinci contraforti. Un brau alcatuit din triplu tor incinge fatadele, impartindu-le in doua registre. In cel inferior decorul este alcatuit din arcade oarbe cu arhivolte, ale caror picioare coboara pana la soclu. In registrul superior se afla un sir de ocnite cu golul retras in zid in asa fel incat acesta inscrie in spatiu o cruce de forma literei T, cu bara de sus arcuita, asemanatoare de fapt cu o troita. Deasupra lor sunt doua randuri de discuri de ceramica smaltuita, meterezele, iar la nivelul cornisei se pot vedea trei siruri de dinti de fierastrau si un brau de caramizi asezate in zig-zag.
Turla-clopotnita, masiva, de forma unei prisme patrate, cu colturile de sus retezate oblic, nu este ornamentata decat in zona cornisei cu doua randuri de caramida asezata in unghi si cu braul de caramizi asezate in zig-zag. In schimb, turla de pe naos, zvelta, elansata, prezinta o decoratie bogata, alcatuita din elementele intalnite la fatade, la care se adauga altele noi. Ele sunt dispuse atat pe fetele octaedrului turlei, cat si pe cele doua socluri suprapuse, cu baza patrata. Absida altarului si cele doua abside laterale sunt invelite cu caciuli conice. Acoperisul bisericii este din sindrila.
Structura arhitectonica a monumentului, cu elemente moldovenesti (turla centrala, ocnitele de la nivelul superior si crenelurile, discuri de ceramica), muntenesti (arcadele oarbe de pe nivelul inferior, braul median) si ardelenesti (turla principala, braul in zig-zag), este o dovada a unitatii stilului arhitecturii secolului al XVII-lea, demonstrand si in acest mod legaturile stranse care existau intre romanii din cele trei principate.
Localitatea: Galati
Adresa: Str. Rosiori, nr.2
