Teoria caracterului relativ (si nu absolut) al miscarii si masei si a interdependentei materiei, timpului si spatiului, asa cum a fost formulata de fizicianul american de origine germana Albert -> einstein, in doua etape. 1. Teoria speciala a relativitatii sau teoria relativitatii restranse (1905). Pornind de la premisele ca (1) legile naturii sunt aceleasi pentru toti observatorii aflati in miscare uniforma, si ca (2) viteza luminii este independenta de deplasarea sursei acesteia, Einstein a ajuns la o serie de concluzii neasteptate. Concepte familiare intuitive, cum ar fi masa, lungimea si timpul, au fost regandite. De exemplu, un corp care se deplaseaza rapid pe langa un observator ii va aparea acestuia mai scurt si mai greu decat atunci cand se afla in repaus (altfel spus, in repaus fata de observator), iar un ceas care se deplaseaza rapid pe langa observator ii va parea acestuia ca merge mai incet decat atunci cand se afla in repaus. Aceste determinari ale teoriei relativitatii par straine experientei cotidiene, in principal, deoarece schimbarile sunt practic neglijabile la viteze mai mici de circa 1 500 km s-1, si devin sesizabile abia la viteze apropiate de viteza luminii. 2. Teoria generala a relativitatii (1915). Proprietatile geometrice ale spatiu-timpului sunt concepute ca fiind local modificate de prezenta unui corp inzestrat cu masa. Orbita unei planete in jurul Soarelui (asa cum este ea observata in spatiul tridimensional) este generata de traiectoria naturala a acesteia in spatiu-timpul modificat; nu este necesara invocarea fortei gravitationale a Soarelui actionand asupra planetei (asa cum a facut-o Isaac -> newton). Teoria generala a lui Einstein explica o particularitate a comportamentului deplasarii periheliului orbitei planetei Mercur, care nu poate fi explicat in cadrul teoriei lui Newton. Se afirma si ca razele de lumina se curbeaza atunci cand trec prin preajma unui corp masiv. Teoria curbarii luminii stelare a fost observata in timpul eclipsei de Soare din 1919. O a treia coroborare se intalneste in alunecarea spre rosu din spectrul Soarelui si, in particular, a stelelor de mare densitate - piticele albe (cum este steaua insotitoare a lui Sirius).
RELATIVITATE (FIZ.)
label
Dictionare
calendar_month
2006-01-23, 00:00
autorenew
2025-10-17, 22:26
history_edu
calificativ.ro
