Dramaturg si poet norvegian. Piesele sale realiste si adesea controversate au revolutionat teatrul european. Exilat voluntar intre 1864–1891, ca urmare a opozitiei intampinate de lucrarea satirica Comedia dragostei (Kjœrlighedens komedie, 1862), a scris dramele simbolice in versuri Brand (1866) si Peer Gynt (1867), urmate de piese realiste avand ca subiect probleme sociale – dintre acestea: Stalpii societatii (Samfundet Støtter, 1877), O casa cu papusi (En Dukkehjem, 1879), Strigoii (Gengangere, 1881), Un dusman al poporului (Et Folkefiende, 1882) si Hedda Gabler (1890). La intoarcerea in Norvegia era deja recunoscut drept cel mai mare scriitor in viata al tarii.