Nascut in 1832 in Dijon, Gustave Eiffel a absolvit Ecole Centrale des Arts et Manufactures in 1855, in acelasi an cu prima editie a Expozitiei Mondiale gazduite de Paris. El a petrecut mai multi ani in sud-vestul Frantei, unde a supervizat lucrarile de constructie a marelui pod feroviar din Bordeaux, dupa care si-a inceput cariera de constructor, compania sa specializandu-se in constructii metalice. Cariera sa extraordinara are ca principale repere lucrarile la viaductul Porto peste raul Douro in 1876, viaductul Garabit in 1884, gara din Pesta in Ungaria, domul observatorului din Nisa, si ingenioasa structura a Statuii Libertatii. Activitatea sa a culminat in 1889 cu ridicarea turnului Eiffel. Dupa dramatica iesire din afaceri, datorata esecului lucrarilor la Canalul Panama, Eiffel a inceput o viata stiintifica activa, cu experimente si lucrari in domeniul meteorologiei, radiotelegrafiei si aerodinamicii. Eiffel a construit sute de structuri metalice de toate tipurile, in multe colturi ale mapamondului. Podurile, si in special cele de cale ferata, au reprezentat domeniul preferat de activitate, dar el s-a facut cunoscut si pentru structurile sale metalice si instalatiile industriale. Cariera sa a fost marcata de un numar mare de cladiri de calitate, dintre care amintim cele doua edifici gemene ale viaductelor Porto si Garabit din regiunea franceza Cantal. La fel de importante sunt si alte structuri, in care domneste inventivitatea lui Eiiffel, cum ar fi podurile portabile, vandute in kit-uri in intreaga lume, ingenioasa structura a Statuii Libertatii de la New York si bineinteles Turnul Eiffel.In 1887, Eiffel a fost de acord sa construiasca ecluzele canalului Panama, un imens proiect, prost gestionat de Ferdinand De Lesseps, ce a avut ca rezultat cel mai mare scandal financiar al secolului.Acesta a fost cel mai mare contract din intreaga sa cariera de afaceri dar si cel ce prezenta cel mai mare risc. Datorita acestui risc, lui Eiffel i-au fost acordate importante avantaje financiare si garantii guvernamentale, ceea ce i-a permis sa isi colecteze profitul inca de la inceputul proiectului. In ciuda interesului si grijii fata de acest contract, lichidarea Companiei Canalului, in data de 4 februarie 1889, a condus la trimiterea in judecata sub acuzatia de frauda a acestuia impreuna cu De Lesseps si fiul sau, urmata de condamnarea la o sentinta de doi ani de inchisoare si o amenda de 2000 de franci, chiar daca nu a existat nici o proba directa care sa-l invinuiasca pe Eiffel. Cu onoarea si demnitatea grav compromise, el se retrage din afaceri. Sentinta a fost mai tarziu anulata de Inalta Curte de Apel, exceptandu-l de orice obligatie si punand capat oricarei actiuni legale ulterioare. In urma scandalului Panama si a retragerii de pe scena afacerilor, Eiffel si-a dedicat ultimii 30 de ani din viata cercetarii stiintifice.Pentru inceput a cautat sa dea o folosinta practica Turnului, care fusese intial proiectat doar pentru douzeci de ani. Astfel, el a condus experimente de rezistenta la vant, l-a folosit ca post de observatii meteorologice si ca antena pentru noua stiinta a radiotelegrafiei. Si-a aprofundat cercetarile in domeniul aerodinamicii, construind un tunel aerodinamic chiar la picioarele turnului, si un al doilea tunel, mult mai mare pe Rue Boileau in Paris, in 1909. Acesta din urma este inca in functiune. A murit pe 27 decembrie 1923, la varsta de 91 de ani.