Eveniment hotarator al istoriei Angliei, detronarea prin mijloace pasnice a regelui Iacob al II-lea Stuart (acuzat pentru politica sa de favorizare a catolicismului) a marcat trecerea pentru prima data in istorie la monarhia constitutional parlamentara. Deciziile lui Iacob al II-lea – executia rivalului sau, ducele de Montmouth si arestarea unor episcopi – au facut ca Parlamentul sa grabeasca inlaturarea sa si sa declare tronul vacant. Coroana Angliei a fost oferita stadthouderului Olandei, Wilhelm de Orania, de religie protestanta, care era casatorit cu Maria, fiica lui Iacob al II-lea. Noul rege a acceptat, in 1689, sa semneze The Bill of Rights (Declaratia Drepturilor), prin care atributiile monarhiei erau considerabil restranse in favoarea Parlamentului, iar drepturile si libertatile cetatenesti erau garantate. Declaratia Drepturilor formeaza, alaturi de alte documente anterioare ca Magna Charta Libertatum (1215), Petitia Dreptului (1628) sau Habeas Corpus Act (1679) baza juridica a regimului constitutional–parlamentar britanic.