VREMEA GERMANILOR

label Cultura generala calendar_month 2006-01-09, 00:00 autorenew 2025-10-17, 22:25 history_edu calificativ.ro

Vremea germanilorImperiul roman in ajunul invaziilor. Intre secolele I si al IV-lea, frontierele Imperiului Roman nu au suferit decat modificari minore (a se vedea harta din p. 11). Decizia lui Constantin (306–337) de a intemeia o „a doua Rom a consacrat scindarea imperiului in doua parti (de Apus si de Rasarit). Convertirea lui Constantin la crestinism a asigurat, pe de alta parte, hegemonia noii religii.Limba intregului imperiu era latina, dar, de cateva secole, putea fi deosebita latina literara (denumita mai tarziu „clasic ) de latina vulgara. Limba scrisa, limba de stat, cea dintai devine, in plus, in secolul al IV-lea, limba Bisericii. Limba vorbita, cea de-a doua s-a raspandit in tot Imperiul de Apus (dar nu si in cel de Rasarit, unde limba greaca este dominanta). Gradul de latinizare a populatiilor este diferit de la un tinut la altul. Ridicat in Italia si peste tot in orase, el se pastreaza superficial in zonele in care accesul este dificil sau in cele periferice, precum Tara bascilor sau Britania (Marea Britanie), aceasta din urma ramasa inca majoritar celtica.Atat timp cat imperiul supravietuieste, variantele regionale ale latinei vulgare nu sunt foarte diferentiate: schimburile de orice gen asigura pastrarea unei limbi uzuale, inteleasa peste tot. Aceasta situatie nu se va mai mentine dupa prabusirea imperiului.Invaziile. Dincolo de Rin si de Dunare se afirma germanii, impartiti in triburi si catalogati drept „barbari“ de catre romani. Cu pretul unui efort militar mereu crescand, acestia din urma reusesc, in general, sa-i tina la distanta. Cei mai turbulenti, in vest, sunt francii si alamanii. Altii s-au indreptat catre est: vizigotii spre campiile de la Dunarea de Jos; ostrogotii catre nordul Marii Negre.Pe la anul 370, hunii, conglomerat de populatii turco-mongole, ii imping catre vest pe ostrogoti si vizigoti, care cer adapost romanilor, instalandu-se pe malul drept al Dunarii. Invazia hunilor determina accentuarea presiunii germanilor asupra imperiului. In 406, suebii si vandalii traverseaza Rinul inghetat si navalesc in Galia. Evenimentul este insotit de rasturnari importante. Francii, burgunzii si alamanii se stabilesc pe malul stang al Rinului. Legiunile din Britania parasesc Canalul Manecii: lipsita de trupele sale, insula iese rapid si definitiv din cadrul imperiului. Suebii si vandalii care se indreapta spre Spania impart tara in mai multe regate. Vizigotii, respinsi din Balcani de catre romanii imperiului de Rasarit, patrund in Italia iar apoi, intrati in serviciul romanilor, se lanseaza in recucerirea Spaniei, masacreaza o parte a vandalilor si ii imping pe suebi catre vestul peninsulei. Ca rasplata pentru eforturile lor, romanii le atribuie Aquitania in 417.Ulterior, situatia se stabilizeaza intr-o oarecare masura. Francii (in Belgia), burgunzii (in regiunea lacului Léman), la fel ca si vizigotii si suebii, se instaleaza in interiorul imperiului, avand statutul de „federati“ (barbari inzestrati cu un anumit teritoriu in schimbul serviciului militar) dar fiind, practic, independenti. In 428, vandalii incep cucerirea provinciei romane Africa. Hunii, foarte amenintatori, sub conducerea lui Attila, patrund in Galia in 451, dar sunt respinsi de o coalitie formata din romani si germani. Doi ani mai tarziu, Attila se stinge din viata, iar imperiul sau se prabuseste.Sfarsitul imperiului roman de apus. „Federatii“ isi extind teritoriile in dauna a ceea ce a mai ramas din imperiu. Vizigotii, in perioada anilor 460–470, cuceresc Spania, cu exceptia unui mic regat sueb si a Tarii bascilor.Vandalii ocupa Sardinia, Corsica si Insulele Baleare. La Ravenna (capitala Imperiului Roman de Apus de la inceputul secolului al V-lea), germanicul Odoacru (general in armata romana) il inlatura pe ultimul imparat si domneste din acel moment asupra Italiei. In sfarsit, francii comandati de Clovis il inving la Soissons, in 486, pe generalul galo-roman Siagrius care controla inca Bazinul parizian.Regatele „barbare“. Germanii ajung sa se infrunte apoi in mod direct. Imperiul Roman de Rasarit ii convinge pe ostrogoti sa se indrepte spre Italia. Sub conducerea lui Teodoric acestia reusesc sa o cucereasca intre 489 si 493 si il asasineaza pe Odoacru. La randul sau, Clovis ii supune pe alamani si ii zdrobeste in 507 pe vizigotii care sunt constransi sa se refugieze dincolo de Pirinei.In regatele astfel constituite, germanii, detinatorii puterii, sunt pretutindeni in minoritate. Cu toate ca alcatuiesc o aristocratie razboinica (si in curand funciara), avand propriile sale legi, ei pastreaza, in general, modul de functionare al societatii romane. Aceasta nu impiedica insa ca la sfarsitul acelei pax romana, incetinirea schimburilor, declinul oraselor sa determine un proces treptat de decadere.Biserica a jucat un rol important in supravietuirea traditiei romane. Organizarea sa in dioceze si provincii ecleziastice imita impartirea administrativa imperiala. Ea pastreaza (atat cat poate...) folosirea latinei literare. Pana nu de mult oficiala, aceasta se straduieste sa se mentina la fel, sau, daca nu, macar sa redevina ce a fost. Incurajandu-l pe Clovis sa se boteze in 496, arhiepiscopul de Reims ii integreaza pe franci normei general acceptate si asigura astfel coabitarea acestora cu galo-romanii. Biserica se confrunta, totodata, cu dificultati – cel putin in secolul al VI-lea –, fiind nevoita sa faca fata ereziei ariene. Inainte de a se stabili in Imperiul Roman de Apus, vandalii, vizigotii si ostrogotii erau deja crestini. Dar, fiind convertiti in perioada in care stationasera in zona Dunarii, de catre misionari acuzati mai tarziu de erezie (arianismul nega esenta divina a lui Hristos), ei isi pastrau inca aceasta credinta.In Britania (Marea Britanie), anglo-saxonii, infiltrati incepand din secolul al IV-lea, se comporta de acum inainte ca niste cuceritori. Pagani veniti pe calea marii de pe litoralul Germaniei, ei distrug societatea romano-celtica si imping crestinismul catre vest.