VikingiiLa inceputul Evului Mediu, scandinavii impartasesc aceeasi cultura (limba, religie, organizare sociala). Ei au in comun o remarcabila stapanire a navigatiei maritime, un anume sens al disciplinei, o arta a razboiului, un gust al aventurii... Tot atatea trasaturi care, retrospectiv, pot fi constatate mai degraba decat explicate.Strabatand marile, ei descopera zone de litoral mai bogate decat ale lor: raidurile si jafurile se transforma, la sfarsitul secolului al VIII-lea, intr-o revarsare ce va dura pana catre 930. Intr-o prima etapa, expeditiile vikingilor (termen scandinav care desemneaza pe aventurierii marilor) nu dureaza decat o vara, la sfarsitul careia prada este dusa spre casa. In scurt timp, vikingii intemeiaza totusi baze permanente, cuceresc sau obtin pamanturi si sfarsesc prin a se instala definitiv.Vikingii norvegieniAting Insulele Shetland la inceputul secolului al VIII-lea, apoi ajung in Orcade si Hebride. Colonizate, aceste arhipelaguri vor servi ca popasuri pentru expeditiile ulterioare. La sfarsitul secolului al VIII-lea, norvegienii se aventureaza pe Marea Irlandei, ocupa Insula Man, jefuiesc manastirile irlandeze si se instaleaza du-rabil pe coastele rasaritene si meridionale ale Irlandei. Mult mai la sud, raidurile lor se intalnesc cu cele lansate via Pas de Calais de catre alti norvegieni, amestecati cu danezi.Pornind din Insulele Shetland, norvegienii ating Insulele Färoër in jurul anului 800, ulterior, spre 860, Islanda, imediat colonizata. De acolo, vikingii ajung in Groenlanda unde intemeiaza o micuta colonie in anii 980. Cautand lemn, desco-pera apoi, in jurul anului 1000, coastele Canadei de azi (si legendara Vinland, a carei localizare este nesigura), dupa care pierd putin cate putin contactul cu aceste noi pamanturi.DaneziiAcestia isi concentreaza atentia asupra Angliei si nord-vestului Frantei, unde conduc expeditii de mare anvergura. Jumatatea de nord-est a Angliei (Danelaw, tinutul unde se aplica legea daneza) le apartine inainte de sfarsitul secolului al IX-lea. De cealalta parte a Canalului Manecii, capetenia (fara indoiala norvegiana) Rollon, aflata in fruntea danezilor, obtine in 911, din partea regelui Frantei, zona ce va deveni ducatul Normandiei. Rollon si razboinicii sai se convertesc la crestinism.Un al doilea val de atacuri daneze vizeaza Anglia la sfarsitul secolului al X-lea, apoi se transforma in cucerire. Anglo-saxonii sunt din nou in avantaj din anii 1040. In Normandia, in schimb, fostii vikingi se opun oricarei noi incursiuni. Atunci cand, la randul lor, vor pleca sa cucereasca Anglia, o vor face in calitate de normanzi, rivali ai danezilor si norvegienilor.VaregiiTraversand Baltica la inceputul seco-lului al IX-lea, suedezii descopera, cu ajutorul finlandezilor, reteaua fluviala rusa. Ajung astfel la Marea Neagra si intra in relatie cu Bizantul. Cunoscuti sub numele de varegi, ei sunt inainte de toate negustori dar joaca, de asemenea, un rol important in nasterea primului stat al slavilor de rasarit (numiti rusi), care se intinde de la Novgorod la Kiev.Sfarsitul epocii vikingilorLa mijlocul secolului al XI-lea, expansiunea inceteaza. Coloniile intemeiate de vikingi cunosc doua tipuri de evolutie: in regiunile care erau deja locuite (Anglia, Irlanda, Normandia...), fostii vikingi se contopesc putin cate putin in cadrul populatiei locale; insulele din nordul Atlanticului raman, dimpotriva, adevarate prelungiri ale lumii scandinave.Cu toate ca a fost insotita de enorme ravagii, revarsarea "oamenilor Nordului" a contribuit decisiv la deschiderea marilor itinerarii comerciale, din Rusia pana in Atlantic, trecand prin Marea Baltica si Marea Nordului.
SPATIUL SCANDINAV-VIKINGII
label
Cultura generala
calendar_month
2006-02-01, 00:00
autorenew
2025-10-17, 22:26
history_edu
calificativ.ro