SPATIUL ITALIC-ITALIA MODERNA-REGATUL ITALIEI

label Cultura generala calendar_month 2006-02-01, 00:00 autorenew 2025-10-17, 22:26 history_edu calificativ.ro

Regatul Italiei (1861–1946)De la unitate la italietta. In urma initiativelor lui Garibaldi, regatul Italiei impartaseste in parte programul lui Mazzini: anexarea pur si simplu a sudului – pe care, inainte, Cavour nu o dorise –, ceea ce duce la transformarea sa intr-un stat unitar. Masinaria administrativa piemonteza se pune peste tot in miscare si, din cauza fiscalitatii si a recrutarii obligatorii, ajunge curand impopulara. In Sicilia, unde recrutarea nu existase, armata este nevoita sa reprime intre 1861 si 1865 o serie de revolte care agraveaza problema generala a delincventei.Sciziunea dintre nord si sud devine vizibila inca din aceasta perioada: presiunea fiscala se accentueaza in sud, acaparand putinele resurse existente, insa investitiile au loc mai ales in nord. In acelasi timp, etatismul autoritar al urmasilor lui Cavour nelinisteste atat categoriile de mijloc din nord, care aspira la mai multa libertate, cat si clasele dominante din sud, care se simt inlaturate de la putere. Piemontezul Agostino Depretis domina scena politica intre 1876 si 1887. Guverneaza alaturi de majoritati politice schimbatoare, manipulandu-i pe parlamentari prin intermediul favorurilor individuale si a diverselor avantaje pe plan local: acesta este "transformismul".In esenta, Depretis inaugureaza astfel un modus vivendi intre burghezia industriala din nord (care obtine monopolul asupra pietei nationale) si marii proprietari din sud (care raman atotputernici).Sicilianul Francesco Crispi, nationalist si autoritar, domina perioada ulterioara, in timp ce, in paralel, se afirma miscarea socialista, deja puternica printre taranii din Romagna si Emilia, ca si printre lucratorii din Lombardia. In 1900, o greva generala la Genova obliga guvernul la defensiva. Puterea este predata piemontezului Giovanni Giolitti care, fara a abandona "transformismul", recurge la o politica de conciliere. Este perioada unei Italii putin ambitioase, dar care isi regaseste calmul, numita, oarecum in deradere, Italietta. Ea va starni mai tarziu dispretul fascistilor... si nostalgia celorlalti.Convingerea ca exista o "problema a sudului" se impune in epoca. In ciuda unei emigratii masive (de la cinci la sase milioane de italieni, mai ales din zona meridionala, ajung in cele doua Americi intre 1880 si 1914), conditia taranilor ramane dezastruoasa, structura sociala rigida. Carentele noului stat au permis dezvoltarea Mafiei in Sicilia, a Camorrei la Neapole si N’Dranghettei in Calabria.Primul razboi mondialIn 1881 Franta isi impune protectoratul asupra Tunisiei, care era dorita de italieni. Anul urmator, Italia semneaza cu Germania si Austro-Ungaria o alianta defensiva impotriva Frantei. Totusi, in momentul declansarii Primului Razboi Mondial, Italia considera ca nu Franta este statul agresor si isi pastreaza neutralitatea (asa cum o cerea majoritatea italienilor).Cu toate acestea, guvernul initiaza negocieri secrete cu Franta si Marea Britanie: tratatul de la Londra (aprilie 1915) promite Italiei, in caz de victorie, Trentino si sudul Tirolului, Trieste si Dalmatia (teritorii ce erau ocupate de Austro-Ungaria). Italia intra imediat in razboi. Armatele sale infrunta trupele Austriei pana la severa infrangere de la Caporetto (octombrie), compensata in extremis prin victoria de la Vittorio Veneto (noiembrie 1918).Tratatul incheiat cu Austria la Saint-Germain (septembrie 1919) ofera Italiei Trentino si Tirolul de Sud, desi acesta din urma era locuit de germanofoni. Spre est insa, pretentiile italiene se lovesc de cele ale noului regat iugoslav. Discordia are ca obiect mai ales Fiume – candva debuseu maritim al Ungariei – pe care Gabriele D’Annunzio, in fruntea voluntarilor, il ocupa in septembrie 1919. In cele din urma, tratatul de la Rapallo (noiembrie 1920), negociat direct intre Italia si Iugoslavia, reglementeaza problema: Italia primeste zona de interior in raport cu litoralul a Triestului si a Istriei, dar renunta la Dalmatia, cu exceptia Zarei si a catorva insule. Fiume devine stat independent, de unde armata italiana il expulzeaza pe D’Annunzio. (Fiume va fi alipit Italiei de Mussolini in 1924.)FascismulRazboiul a accentuat tensiunile si frustrarile: in vreme ce se inmultesc grevele si actiunile de ocupare a uzinelor, nationalistii reclama slabiciunea statului. In aceste imprejurari prinde contur miscarea fascista intemeiata de Benito Mussolini in mai 1919. Organizatiile socialiste devin tintele acesteia, in Romagna, in Emilia, in Toscana... Dreapta vede in Mussolini un zid de aparare impotriva "pericolului rosu". In 1922 i se incredinteaza formarea unui guvern, avand aprobarea parlamentului.Initial functionau in paralel cu statul, dar, incepand din 1925, organizatiile fasciste ajung sa-l domine. Monarhia ramane, cu toate acestea, la locul ei.In spatele unei fatade voluntariste, fascismul nu reuseste totusi sa indrepte dezechilibrele societatii italiene. Dimpotriva, alianta dintre industriasii din nord si marii proprietari din sud se consolideaza. Singurul succes real: in 1929, acordul de la Laterano reglementeaza relatiile dintre Italia si papalitate.Al doilea razboi mondialDupa cucerirea Etiopiei (1935–1936), Mussolini se apropie de Germania nazista, in special cu prilejul razboiului civil din Spania. In conditiile in care Reichul ocupa Boemia-Moravia, Italia anexeaza, la randul ei, Albania, in aprilie 1939. Dar, in septembrie, atunci cand germanii invadeaza Polonia, Italia nu este pregatita sa intre in razboi. Mussolini nu se va decide decat in iunie 1940, imediat dupa caderea Frantei.Italia joaca un rol militar secundar in preajma Germaniei. Ea participa insa la dezmembrarea Iugoslaviei (aprilie 1941) si isi mareste teritoriul cu Slovenia si Dalmatia. Concomitent, miza jocului se afla in Africa de Nord: in conditiile in care fortele italo-germane pierd Libia, apoi Tunisia, anglo-americanii debarca in Sicilia in iulie 1943. Imediat, Marele Consiliu fascist il dezavueaza pe Mussolini, a carui arestare este ordonata de rege. Maresalul Badoglio, noul conducator al guvernului, semneaza un armistitiu cu Aliatii la sfarsitul lui septembrie si declara razboi Germaniei. Intre timp, germanii il elibereaza pe Mussolini. In nord, el pune bazele unui regim pro-nazist: Republica sociala italiana (numita si Republica de la Salo, dupa locul unde se afla sediul guvernului sau). Aliatii ajung la Roma in iunie 1944, dar nu patrund in Campia Padului decat in aprilie 1945. In aceste conditii, o mare insemnatate va lua, in nord, rezistenta italiana antifascista. Arestat de partizani in timp ce incerca sa fuga in Elvetia, Mussolini este executat in 1945.