SPATIUL ITALIC-BIZANTINI, LOMBARZI SI FRANCI

label Cultura generala calendar_month 2006-02-06, 00:00 autorenew 2025-10-17, 22:26 history_edu calificativ.ro

Bizantini, lombarzi si franciLa fel ca si ultimii imparati ai Apusului, germanul Odoacru, rege al Italiei, isi are, incepand din 476, capitala la Ravenna. Veniti de pe malurile Dunarii, ostrogotii au cucerit tara in 489–493. O data cu uciderea lui Odoacru, seful ostrogotilor, Teodoric, se proclama rege la randul sau. El nu se rupe de cultura romana si impune coabitarea dintre goti (asezati mai ales in Italia de Nord) si populatia autohtona. Pavia devine centrul puterii sale.Urmasii lui Teodoric, mort in 526, il infrunta pe imparatul Iustinian (527–565), care urmareste sa recucereasca teritoriile apusene pierdute de Imperiul Roman, incepand cu Italia. Debarcati in Sicilia, in 534, romanii rasariteni – numiti si bizantini – se confrunta in peninsula cu rezistenta crancena a gotilor. Primii sfarsesc prin a se impune, si astfel pacea este instaurata in 554, dar douazeci de ani de "razboi gotic" au ravasit Italia.Administratia bizantina intreprinde o noua romanizare (gotii supravietuitori vor fi asimilati treptat in masa populatiei). Aceasta este totusi perceputa ca straina, caci este de cultura greaca.Longobarzii (lombarzii)In 568 ei strabat Alpii Friulului cu femeile, copiii si turmele lor. Spre deosebire de goti, nu cunosc cultura romana si sunt inca pagani. Invadand Campia Padului, se vor infiltra apoi pana in sudul peninsulei. Pavia cade in 572. Bizantinii se retrag pe pozitii invecinate marii (fata de care, lombarzii, care nu cunosteau navigatia maritima, erau complet dezinteresati).De la inceputul secolului al VII-lea se instaureaza un echilibru precar in raport cu bizantinii. Lombarzii formeaza un regat care reuneste Campia Padului si Tuscia (Toscana), avand drept capitala Pavia. Acestuia ii sunt vasale ducatele lombarde de Spoleto si Benevento.Regatul are drept simbol coroana de fier cu care regii se incoroneaza la Pavia. Elita romana a disparut sau s-a refugiat in teritoriul bizantin. Intre aristocratia razboinica lombarda si populatia autohtona supusa exista o delimitare neta. Dar, convertiti la crestinism in cursul secolului al VII-lea, lombarzii (foarte putin numerosi) adopta incetul cu incetul limba latina. La mijlocul secolului al VII-lea, cele doua populatii se afla in plin proces de fuziune.Italia bizantinaBizantinii pastreaza Romagna si imprejurimile acesteia (Romagna, "tara romanilor"); Roma si axa care leaga Roma de Ravenna (axa pe care lombarzii o traverseaza fara oprelisti); Neapole, Apulia si Calabria; Sicilia si Sardinia.In acelasi timp, in cursul secolului al VII-lea, lombarzii preiau Liguria.La Ravenna, un exarh guverneaza in numele imparatului. Sub autoritatea sa sunt plasati comandantii militari care poarta titlul de duce: la Roma, Neapole, Venetia etc.Sicilia depinde direct de Constantinopol. Acesteia i se adauga posesiunile bizantine din extremitatea sudica a peninsulei (Apulia rasariteana, Calabria). Populatia siciliana ramane insa credincioasa Bisericii romane si utilizarii limbii latine. Dar, aflat in conflict cu Roma, imparatul subordoneaza in 732 Biserica Siciliei patriarhatului de la Constantinopol. De atunci, cultura greaca are tendinta de a se impune in fata culturii latine.In Sardinia, incepand din secolul al VI-lea, un judex exercita autoritatea la Cagliari, in numele imparatului. In cursul secolului al VIII-lea, cand raidurile sarazinilor se papii Si francii. Roma ramane sub conducerea unui duce bizantin pana la inceputul secolului al VIII-lea. Ulterior se declanseaza conflictul teologic intre Bizant si papalitate: papii ii ocolesc atat pe lombarzi, cat si pe bizantini si se apropie de franci. In 751, cand lombarzii cuceresc Ravenna, papa face apel la regele francilor, Pepin cel Scurt, care ii infrange si incredinteaza Ravenna Bisericii. Cand acestia se indreapta catre Roma pentru a o asedia, Carol cel Mare descinde in Italia, ii zdrobeste si preia el insusi, in 774, titlul de rege al lombarzilor.In acelasi timp, papalitatea urmareste sa-si asigure un domeniu in Italia centrala. Ea se prevaleaza de Donatia lui Constantin, conform careia acesta i-ar fi atribuit papei Silvestru I – in afara autoritatii supreme asupra Bisericii – o autoritate temporala in Italia. (Umanistul roman Lorenzo Valla va demonstra in 1440 ca Donatia era un fals.) Pepin a recunoscut papei posesiunea asupra ducatului Romei (numita Patrimonium Petri). In schimb, extinderea domeniului pontifical catre nord (Marche, Romagna...) va face in curand obiectul disputei cu Carolingienii.Italia carolingianaFrancii au mentinut, in general, pe plan local, aristocratia de origine lombarda. Autoritatea lui Carol cel Mare in regatul propriu-zis al Italiei nu este catusi de putin contestata. Totusi, el este nevoit sa intreprinda mai multe expeditii contra ducilor lombarzi de Spoleto si Benevento, care ii sunt, in principiu, vasali. Carol cel Mare recunoaste autoritatea Bizantului asupra teritoriilor pe care acesta le pastreaza in Italia de Sud. De asemenea, nu se atinge de Venetia (ramasa, in continuare, sub suzeranitate bizantina).Dupa moartea lui Carol cel Mare (814), regatul Italiei se bucura de asa-numita pax franca sub domniile lui Lothar, preocupat sa lupte impotriva fratilor sai la nord de Alpi si, respectiv, a fiului acestuia, Ludovic al II-lea, interesat in mod deosebit de Italia. Dupa moartea celui din urma, in 875, Carolingienii se lupta intre ei chiar in Italia. In plus, raidurile sarazinilor devin din ce in ce mai frecvente, in timp ce in Italia de nord isi fac aparitia, la sfarsitul secolului, noi invadatori: ungurii.SaraziniiCucerirea Africii de Nord de catre arabi dateaza din a doua jumatate a secolului al VII-lea. In secolul urmator, autoritatea Constantinopolului asupra Siciliei se estompeaza. Chiar un ofiter bizantin razvratit face apel, in 827, la emirul de Kairuan (aflat la sud de Tunis). Sarazinii (arabi si berberi) cuceresc Palermo in 831 si Messina in 842. Siracuza (capitala administrativa bizantina) rezista pana in 878, iar cucerirea fiind desavarsita abia in 902. Colonizarea musulmana afecteaza in special partea vestica a insulei. Noua capitala, Palermo, cunoaste o inflorire considerabila. La mijlocul secolului al IX-lea, Sicilia devine un emirat practic independent. Pe de alta parte, sarazinii ocupa pozitii, in secolul al IX-lea, pe coastele Sardiniei si ale Corsicii. Ei ataca, de asemenea, Apulia bizantina.Imparatii ottonieniIn vreme ce in Italia marii feudali se lupta crancen intre ei, in Germania se pun bazele unei noi dinastii, saxone, care isi extinde curand autoritatea asupra Lotharingiei si Burgundiei. Otto, rege al Germaniei in 936, adauga acestor teritorii, Italia: in 951, la Pavia, isi asaza pe frunte coroana de fier.Invingator al ungurilor in 955, este incoronat de catre papa ca imparat, la Roma, in 962. Cinci ani mai tarziu, coroana de fier este transmisa fiului sau, care, la moartea lui Otto, in 972, va deveni imparatul Otto al II-lea. Astfel, regatul Italiei isi vede destinul legat de cel al Germaniei, in cadrul a ceea ce se va numi mai tarziu Sfantul Imperiu.Ottonienii au readus calmul dar nu au exercitat in Italia decat o autoritate relativa (mai mult asupra Bisericii), ceea ce a favorizat afirmarea treptata a particularitatilor locale, mai ales in cazul oraselor.