SPATIUL ITALIC-AVANTUL ORASELOR

label Cultura generala calendar_month 2006-02-01, 00:00 autorenew 2025-10-17, 22:26 history_edu calificativ.ro

Avantul oraselorDupa anul 1000, in Italia se contureaza noi entitati politice: "republicile maritime" (Venetia, Pisa, Genova), regatul normand al Siciliei, comunele urbane din Italia de nord si Toscana. Simultan, conflictele dintre papi si imparati marcheaza istoria Italiei in ansamblul ei, incepand de la jumatatea secolului al XI-lea.Amalfi si VenetiaCele doua cetati se formeaza in secolul al IX-lea in teritoriul inca bizantin. Amalfi face comert cu Orientul si cu lumea araba, din Levant pana in Spania. Dupa ce va fi cucerit de normanzi, Venetia ii va prelua mostenirea orientala. Umilit de pisani in jurul anilor 1130, Amalfi nu va mai juca ulterior decat un rol secundar.Venetia acorda un loc privilegiat relatiilor cu Imperiul Bizantin. Cucerind suprematia maritima in Adriatica si pozitii importante in Istria si Dalmatia, ea intervine alaturi de bizantini impotriva normanzilor. In contrapartida, Bizantul ii acorda privilegii comerciale considerabile. Prima cruciada (1096–1099) ia prin surprindere Venetia: in Orient isi fac aparitia concurentii: genovezii si pisanii, ceea ce complica lucrurile. Relatiile dintre Venetia si Bizant se deterioreaza.In sprijinul celei de-a patra cruciade, declansata in 1202, Venetia furnizeaza flota, contra unei ipoteci asupra viitoarelor cuceriri ale cruciatilor. Manipulati de venetieni, acestia din urma ocupa Constantinopolul in 1204. Venetia obtine "un sfert si jumatate" din Imperiul Bizantin (partea sa initiala plus noile cuceriri). Acest moment se afla la originea posesiunilor care vor apartine Venetiei un timp indelungat (Insulele Ionice, Creta etc.).Pisa si GenovaPisa, puternic ostila sarazinilor, ii expulzeaza din Corsica si Sardinia la inceputul secolului al XI-lea. Avand o pozitie dominanta in Mediterana apuseana, ea profita de prima cruciada pentru a se implanta in Orient. Secolul al XII-lea ii marcheaza apogeul. Pisa este totusi nevoita, in acelasi timp, sa infrunte concurenta Genovei si ostilitatea vecinilor sai de pe uscat: mai intai Lucca, apoi, din secolul al XIII-lea, Florenta. Dezastrul a survenit in 1284: invingatori la Meloria, in largul portului cetatii Livorno, genovezii iau prizoniera cea mai mare parte a elitei pisane.Genova se afirma la sfarsitul secolului al XI-lea si rivalizeaza in curand cu Venetia in Orient. In secolul al XII-lea, ea supune intreaga coasta ligura, asigurandu-si astfel un teritoriu pe care il va pastra, in linii mari, pana la sfarsitul secolului al XVIII-lea. Indepartata din Imperiul Bizantin cu prilejul celei de-a patra cruciade, Genova ii sprijina pe greci impotriva latinilor si, in momentul in care grecii recuceresc Constantinopolul, in 1261, ea obtine monopolul comertului pe Marea Neagra. In aceeasi perioada, genovezii inaugureaza ruta maritima pe Atlantic, pana la Bruges.Corsica si SardiniaIn 1077, papa – caruia Pepin cel Scurt i-a atribuit in 755 Corsica – ii incredinteaza administratia insulei episcopului Pisei. Feudalii din nordul corsican prefera totusi Genova. In 1131, papalitatea procedeaza la o impartire: trei dioceze din sud sunt alipite arhiepiscopatului Pisei, trei din nord celui al Genovei. (Aceasta distributie va rezista pana la Revolutie.) In ciuda acestei solutii, conflictul intre pisani si genovezi se va prelungi pana la sfarsitul secolului al XIII-lea.Desi scaunele de judecata raman in mod nominal independente, Sardinia, suporta, practic, o exploatare de tip colonial. Pisa domina scaunele de judecata de la Gallura, Cagliari si Torres, acesta din urma fiind cedat genovezilor la sfarsitul secolului al XII-lea. Marile familii pisane si genoveze isi atribuie posesiuni imense in insula.Regatul normand al SicilieiLa inceputul secolului al XI-lea, aventurieri veniti din Cotentin se angajeaza ca mercenari, in Italia de sud, pe langa lombarzi si bizantini. Excelenti razboinici, ei nu intarzie sa se impuna. Papalitatea ii atribuie in 1059 Apulia, Calabria si Sicilia celui mai puternic dintre ei, Robert-Guiscard de Hauteville, care ii elimina pe bizantini din Apulia si Calabria. Fratelui sau mai mic, Roger, ii revine sarcina de a cuceri Sicilia din mana arabilor, realizare dificila, incheiata in 1091.Roger al II-lea, fiul celui din urma, unifica domeniul normand. In 1127, el isi insuseste mostenirea verilor sai din Italia de sud, dupa care, in 1130, se incoroneaza rege la Palermo, capitala sa. Regatul Siciliei astfel constituit reuneste traditiile administrative bizantine si arabe.Biserica romana detine o pozitie oficiala, dar comunitatile ortodoxe si musulmane isi pastreaza libertatea religioasa, cel putin in secolul al XII-lea. In lupta sa impotriva imparatului Frederic Barbarossa, papalitatea se aliaza cu regatul Siciliei si ii recunoaste, in 1156, suzeranitatea asupra zonei Abruzzi. Wilhelm al II-lea, nepotul lui Roger al II-lea, este interesat insa mai ales de Orient si, pentru a-si asigura spatele, ajunge la un acord cu Barbarossa: fiul acestuia, Henri, se casatoreste cu Constance, fiica lui Roger al II-lea; el va mosteni tronul Siciliei, iar Wilhelm moare fara a avea copii. Aceasta este situatia in 1189, dar sicilienii il proclama in locul sau pe Tancred, un nepot nelegitim al lui Roger al II-lea. Moartea lui Tancred ii permite lui Henric (imparatul Henric al VI-lea incepand din 1191) sa puna stapanire pe Sicilia in 1194.Papii, imparatii si comuneleRivali la scara crestinatatii apusene, atat papa, cat si imparatul au interese teritoriale in Italia. Papa, suveran al unui stat italian, se implica in politica italiana, de partea unora sau a altora ori asumandu-si rolul de arbitru.Imparatul, rege al Italiei, urmareste sa impuna respectarea suveranitatii sale in regatul pe care-l conduce. Aceasta nu se realizeaza usor, caci el nu intervine la sud de Alpi decat cu prilejul expeditiilor militare. Or, acest tip de exercitare intermitenta a puterii favorizeaza independenta de facto mai ales in cazul oraselor care isi atribuie statutul de comune.Opozitia dintre papa si imparat cunoaste un prim punct culminant in 1077, atunci cand Grigore al VII-lea il constrange pe Henric al IV-lea sa se umileasca la Canossa. Conflictul se aprinde din nou sub domnia lui Frederic Barbarossa (1152–1190), care, in ceea ce il priveste, se opune nu numai papei, ci si oraselor.In 1167, milanezii formeaza, impreuna cu alte comune, Liga lombarda, careia i se alatura o liga aflata sub controlul Veronei. Barbarossa este infrant la Legnano (la nord-vest de Milano) in 1176. Pacea de la Konstanz, incheiata cu imparatul (1183), recunoaste, practic, deplina autonomie a comunelor.De la Frederic al II-lea la Carol de AnjouFrederic, tanarul fiu al imparatului Henric al VI-lea (mort in 1197), domneste in mod efectiv asupra Siciliei incepand din 1208. El devine imparatul Frederic al II-lea in 1211. O data cu domnia sa se deschide al treilea episod al luptei dintre papalitate si imperiu. Italia se imparte intre guelfi (partizanii papei) si ghibelini (partizanii imparatului). Milano si Florenta sunt guelfe, ca forma de sfidare fata de puterea imperiala; Cremona, Pisa, Sienna... sunt ghibeline din ostilitate fata de Milano si Florenta; Genova si Lucca, dusmane ale Pisei, sunt guelfe etc. La moartea lui Frederic (1250), fiul sau natural Manfred se impune in Sicilia si se incoroneaza ca rege in 1258. Papalitatea are alte proiecte: in 1265, ii atribuie coroana Siciliei lui Carol de Anjou, fratele regelui Frantei Ludovic al IX-lea. In ceea ce-l priveste, Manfred isi casatoreste fiica cu Petru, fiul regelui Aragonului. In 1266, la Benevento, Carol (finantat de bancherii genovezi si florentini) il infrange pe Manfred, care este ucis. Ulterior isi stabileste capitala la Neapole. Cu toate acestea, Palermo se revolta in 1282: este vorba de "vecerniile siciliene". Baronii Siciliei ii ofera coroana lui Petru de Aragon... si intreaga Italie este din nou dezbinata. Papalitatea nu rezista acestor framantari: in 1309, regele Frantei, Filip cel Frumos, organizeaza transferul acesteia la Avignon. In ultima instanta, angevinii raman cu Neapole si teritoriile continentale, iar aragonezii cu Sicilia propriu-zisa.FlorentaIn 1252 devine primul oras care bate moneda de aur, florinul. Negustorii si bancherii sai se inalta pe primul loc in Europa. Civilizatia comunala italiana inregistreaza aici maxima sa inflorire, politica si culturala. Corporatiile mestesugaresti ("artele"), veritabile forte vii, exercita intreaga putere, iar populatia florentina se bucura de un nivel de instruire cu adevarat exceptional. Chiar si limba literara italiana, care s-a format in secolul al XIII-lea – limba a intelectualilor care circulau din oras in oras – ajunge sa ia ca model florentina. Raspandirea operei lui Dante (1265– 1321) ii asigura suprematia.