SPATIUL IBERIC-VIZIGOTI SI MUSULMANI

label Cultura generala calendar_month 2006-02-06, 00:00 autorenew 2025-10-17, 22:26 history_edu calificativ.ro

Vizigoti si musulmaniIn ajunul invaziilor germanice, populatia peninsulei este in mare parte romanizata si crestinata, cu exceptia regiunilor muntoase din nord, unde asturienii, cantabrezii si bascii nu au fost catusi de putin afectati de cucerirea romana. Printre invadatorii de la inceputul secolului al V-lea se numara suebii si vandalii. Vizigotii patrund, la randul lor, in Spania in 414, ii alunga pe vandali (care trec in Africa de Nord in 429) si pe suebi (care se retrag in vestul peninsulei), apoi se instaleaza, in 417, in Aquitania. Totusi, vizigotii nu pierd din vedere Peninsula Iberica, pe care o cuceresc in 454. Nu vor scapa, in scurt timp, cuceririi lor, decat suebii, refugiati in nord-vest si bascii. In 507, Clovis, regele francilor, ii infrange pe vizigoti si ocupa Aquitania.Regatul vizigotVizigotii se stabilesc, in marea lor majoritate, in partea central-nordica a Mesetei. Incepand din 554, capitala lor este la Toledo. In 586 anexeaza regatul suebilor. In aceeasi perioada, monarhia vizigota trece de la arianism la catolicism. Regele se sprijina de atunci pe ajutorul Bisericii: "concilii" (adunari episcopale), reunite la initiativa sa, reglementeaza viata religioasa si politica a regatului. In secolul al VII-lea introducerea unei legislatii unice marcheaza fuziunea aristocratiei vizigote cu cea de origine romana. Gotica se estompeaza treptat in fata graiului romanic.In definitiv, regatul vizigot va lasa amintirea unei triple legitimitati: politica (mostenitor al romanilor), religioasa, teritoriala (la scara intregii peninsule in ansamblul ei). Cu toate acestea, rapida sa prabusire in fata arabilor arata ca unificarea intreprinsa de vizigoti a ramas fragila.Al-andalusIn 711, cel mai probabil la chemarea principilor vizigoti aflati in conflict cu regele lor, capetenia berbera Tarik ibn Ziyad strabate Stramtoarea Gibraltar, zdrobeste armata vizigota, cucereste Toledo si proclama aici suveranitatea califului omeiad al Damascului. In cativa ani, musulmanii preiau sub controlul lor intreaga peninsula, cu exceptia zonelor muntoase din nord.Repartizarea teritoriului intre clanurile arabe si berbere starneste conflicte, ca si interventia noilor contingente arabe venite din Siria.In conditiile inlaturarii si masacrarii Omeiazilor in 750, un supravietuitor, Abd al-Rahman, ajunge in Spania si reuseste sa se proclame emir in 756. Se naste astfel dinastia Omeiazilor din Cordoba (capitala acestora), care pune bazele unui stat centralizat, numit al-Andalus. In 929, Abd al-Rahman al II-lea isi va lua titlul de calif.Musulmanii se instaleaza cu precadere in trei regiuni: Andaluzia, regiunea Valenciei si Valea Ebrului, unde introduc tehnici de irigatii originare din Orientul Mijlociu. Crestinii (si evreii) au statutul de dhimmi ("protejati"). In secolele al IX-lea si al X-lea, presiunile autoritatilor determina numeroase convertiri: convertitii – muwalladûn ("adoptati") – devin majoritari mai ales in sud si est. Cei care raman crestini sunt cunoscuti sub numele de mozarabi. In general, utilizarea limbii arabe progreseaza constant, inclusiv in randul crestinilor.Insa conflictele se mentin sau incep sa se arate: intre arabi si berberi, intre musulmanii nativi si cei convertiti etc. Califatul pierde controlul asupra intregii situatii si dispare in 1038. Ii urmeaza o multitudine de mici regate numite de taifas ("partide" sau "factiuni").Premisele reconquisteiPotrivit traditiei, vizigotii retrasi in Asturia il aleg in 718 ca rege pe Pelagius, care, patru ani mai tarziu, obtine la Covadonga o prima victorie asupra musulmanilor. Urmasii sai organizeaza raiduri in sud, spre asa-numitele Campos goticos (vechea arie de locuire vizigota) si isi extind teritoriul catre est (Cantabria) si vest (León, Galicia). Noua monarhie se doreste a fi mostenitoarea regilor vizigoti: capitala sa, Oviedo, este "noul Toledo". In aceste imprejurari apare ideea "Recuceririi" (Reconquista). Regii ridica fortarete (castillos) care vor da numele Castiliei. In 912 se ajunge pana la Douro, iar capitala este mutata la León.La sud de Pirinei, crestinii nu au putut avansa la fel de rapid in fata musulmanilor, numerosi in valea Ebrului. In 778, Carol cel Mare esueaza in fata Zaragozei. Mai la est, catalanii intra in anii 780 sub protectia Carolingienilor, ceea ce permite constituirea unei "Marci a Spaniei". Ulterior, la Pamplona, se instaleaza o dinastie basca, intemeietoare a regatului Navarrei, care penduleaza intre musulmani si vecinii sai crestini.In secolul al X-lea, crestinii bat pasul pe loc si tind sa se faramiteze: in 960, comitatul Castiliei se declara independent. Califatul intreprinde raiduri pana la Santiago de Compostella... inainte de a se destrama...