label Cultura generala autorenew 2025-10-17, 22:26
CatalaniiIn secolul al XI-lea, atunci cand limba lor se individualizeaza, catalanii sunt foarte apropiati de vecinii lor din nord, vorbitori ai limbii d’oc. Desprinderea de acestia dateaza din secolul al XIII-lea, atunci cand cruciada impotriva albigenzilor transfera teritoriul de limba d’oc regilor Frantei si determina orientarea catre sud a catalanilor. In perioada Reconquistei sunt subordonate Cataloniei Balearele si Valencia. Catalana ramane limba curtii Aragónului pana in secolul al XV-lea (acesta fiind Secolul de Aur al literaturii catalane) si, chiar in Catalonia, limba administratiei pana in 1714.In secolul al XVIII-lea, cand teritoriul fostei coroane a Aragonului este integrat regatului Spaniei, castiliana devine limba oficiala si de uz public. Cu toate acestea, catalana ramane foarte activa in cadrul tuturor claselor societatii, inclusiv in randul burgheziei cultivate. Renasterea (Renaixença) literara si, mai tarziu, politica incepe in 1830 si se amplifica de-a lungul intregului secol. Ce-i drept, "catalonismul" se manifesta mai ales in Catalonia propriu-zisa, Balearele si tinutul valencian ramanand in rezerva.Prin statutul din 1932, Catalonia si-a regasit autonomia. Catalana devine aici limba exclusiva a invatamantului primar, castiliana nefiind studiata decat mai tarziu. Regimul franchist a pus capat acestei experiente, inlaturand catalana din serviciile publice, din invatamant si chiar de la Starea Civila.Catalonia in fata tentatiei nationalismului. Regiunea cea mai industrializata a Spaniei, Catalonia, a atras, mai ales dupa 1950, numerosi meridionali (din Murcia, Andaluzia, Estremadura...). Astazi, jumatate din populatia provinciei nu este de origine catalana. Dar Generalitatea (a se vedea p. 68), bizuindu-se pe statutul oficial recunoscut al catalanei, o impune ca veritabila "limba nationala". De asemenea, studiul acesteia a devenit obligatoriu in intreaga Catalonie inca din invatamantul primar si s-a trecut la catalanizarea institutiilor administrative, altele decat cele centrale de stat.Aceasta politica creeaza tensiuni cu Madridul, care contesta caracterul obligatoriu al invatamantului limbii catalane si este deranjat de comportamentul cvasi-independent al Generalitatii. Aceasta, la randul ei, sustine ca un bilingvism complet va permite integrarea populatiei recent imigrate in cadrul societatii catalane.Pana unde ar putea impinge Generalitatea vointa de emancipare? Ramane o chestiune deschisa, cu atat mai mult cu cat, in 1989, Parlamentul de la Barcelona a adoptat o motiune care afirma refuzul Cataloniei de a renunta la dreptul ei la autodeterminare.Ceilalti catalani din SpaniaIn Baleare, mai mult de 70% din populatie vorbeste catalana, a carei invatare progreseaza. In Comunitatea valenciana, catalana (numita "valenciana") este limba traditionala numai pentru doua treimi din teritoriu; vestul apartine castilianei. Comunitatea depune un efort considerabil pentru a dezvolta invatarea valencianei (vorbita de jumatate din populatie), dar castiliana se mentine pe o pozitie dominanta, care tinde mai degraba sa se accentueze. In Aragón, teritoriile limitrofe Cataloniei (denumite "Bretonul Ponantului" de catre catalani) sunt de limba catalana. Acesta este rezultatul delimitarii efectuate in Evul Mediu intre regatul Aragónului si comitatul Barcelonei.Catalonia nordicaPrin Tratatul Pirineilor (1659), Franta obtine comitatele septentrionale ale Cataloniei (Roussillon, Vallespir, Conflent, Capcir si jumatate din Cerdagne). O parte a populatiei catalane intra astfel sub autoritatea regelui Frantei, nu fara a opune rezistenta, cel putin la inceput. Catalonia nordica devine provincia franceza Roussillon.Integrarea in cadrul natiunii franceze dateaza din secolul al XIX-lea. Ca si in alte parti, aceasta are ca instrument esential invatamantul obligatoriu in limba franceza. Astazi, se estimeaza ca aproximativ jumatate din populatia Pirineilor Orientali cunoaste catalana (in jur de 170 000 de persoane). De la inceputul anilor 1980, ea si-a gasit un loc in sistemul de invatamant.

Sondaj

De ce dotari ar avea nevoie scoala dumneavoastra?