SPATIUL IBERIC-SPANIA CONTEMPORANA-BASCII

label Cultura generala calendar_month 2006-02-06, 00:00 autorenew 2025-10-17, 22:26 history_edu calificativ.ro

BasciiBascii, a caror limba nu se inrudeste cu nici o alta, sunt ultimii reprezentanti ai populatiei supuse in restul Europei de Vest de catre indo-europeni.In perioada cuceririi romane, aria de locuire a bascilor se intindea, fara indoiala, spre sud-vest, pana in imprejurimile orasului Burgos, la est pana dincolo de Pirinei, spre nord pana la Garonne. Ulterior, s-a restrans continuu.Vremea privilegiilorProvinciile basce Guipuzcoa, Biscaya si Alava au trecut, intre secolele al XII-lea si al XIV-lea, de sub suzeranitatea navareza sub suzeranitatea castiliana, mentinandu-si insa privilegiile (fueros). In secolul al XIX-lea, acestea se manifestau inca prin absenta serviciului militar, scutiri fiscale, un regim vamal special. Fueros care apartineau Biscayei si zonei Guipuzcoa (nu si Alavei) sunt suprimate in 1876, dupa ultimul razboi carlist. Navarra, alipita coroanei Castiliei in 1530, si-a pastrat si ea propriile fueros. La nord de Pirinei, Labourd si Soule, initial fiefuri ale ducatului de Guyenne, trec in cadrul coroanei Frantei, unul la mijlocul secolului al XV-lea, celalalt in 1510. Navarra Inferioara, desprinsa de Navarra in 1530, va reveni coroanei Frantei abia in 1620. In secolul al XVIII-lea, aceste trei provincii si-au pastrat institutiile reprezentative (Bilçar in Labourd, Stari in Navarra Inferioara, Curtea Ordinii in Soule). Revolutia desfiinteaza toate privilegiile si reuneste cele trei provincii impreuna cu Béarn intr-un departament al Pirineilor Inferiori (astazi Pyrénées-Atlantiques).Nationalismul bascIn 1895, Sabino Arana Goiri (1865–1903) intemeiaza, la sud de Pirinei, Partidul Nationalist Basc (in spaniola PNV, in limba basca Eusko Alderdi Jeltzalea, "Partidul basc al lui Dumnezeu si al drepturilor"). Este un partid democratic, favorabil in principiu independentei, foarte atasat catolicismului (la fel ca marea majoritate a populatiei basce), opus in acelasi timp socialistilor anticlericali si dreptei centraliste. PNV considera drept basce toate persoanele care poarta un patronim de origine basca, chiar daca acestea nu vorbesc limba (Arana Goiri, el insusi, a invatat basca la varsta adulta).In conditiile in care Constitutia din 1931 a oferit posibilitatea obtinerii autonomiei, Navarra a refuzat sa-si lege destinul de cele trei provincii vecine. Statutul de autonomie comun acestora din urma a fost votat la Madrid abia in 1936, dupa declansarea razboiului civil. Guvernul autonom si vorbitorii de limba basca (inclusiv clerul) au ramas atunci fideli Republicii. Navarra si Alava, in majoritate hispanofone, i-au sustinut, in schimb, pe nationalisti. Regimul franchist suprima autonomia si desfasoara o dura represiune in Biscaya si in Guipuzcoa. Navarra si Alava, dimpotriva, isi mentin privilegiile (mai ales pe cele fiscale).ETA (Euskadi ta askatasuna, "Tara basca si libertate"), noua miscare nationalista aparuta in 1959, se radicalizeaza incetul cu incetul si trece la lupta armata. Ea revendica reunirea celor sapte provincii si independenta totala. In zona franceza, se infiinteaza in 1960 miscarea nationalista Enbata, iar in 1973, Iparretarak ("Cei din Nord"), apropiata de organizatia paramilitara ETA.Atunci cand Constitutia din 1978 a facut din nou posibile autonomiile locale, Navarra, la fel ca si in 1932, a preferat sa ramana deoparte. Statutul de autonomie al Tarii bascilor (Euskal Herriko), adoptat in 1979 reuneste cele trei provincii occidentale; cel care instituie comunitatea "forala" a Navarrei dateaza din 1982. PNV promoveaza o politica autonomista. La nord de Pirinei, formatiunile nationaliste nu obtin, incepand din 1960, in cadrul alegerilor legislative, decat 5% pana la 6% din voturi. Organizatia paramilitara ETA si aripa sa politica, Herri Batasuna, intemeiata in 1977, au declarat dintr-o data autonomia ca fiind o amagire si au declansat o politica terorista, facand sute de victime. Combatuta cu asprime de autoritatile spaniole, ETA pare a fi intr-un evident recul in prima jumatate a anilor ’90. Organizatia a proclamat in 1998 un armistitiu unilateral pe care l-a incalcat in scurt timp.Limba bascilor in zilele noastreEste impartita in trei grupuri dialectale: biscayan, navarro-labourdin (in cadrul caruia intra cel guipuzcoan), souletin. Din grupul central a rezultat limba basca utilizata in invatamant.La inceputul anilor ’90, vorbitorii limbii basce era repartizati astfel:– intre 500 000 si 550 000 in Euskal Herriko (un sfert din populatie);– aproximativ 50 000 in Navarra (o zecime din populatie);– aproape 100 000 in Tara bascilor franceza (intre 35% si 40% din populatie).Limba oficiala, alaturi de castiliana, peste tot in Euskal Herriko, basca este prezenta in invatamant in proportii diferite de la scoala la scoala. In Navarra, doar nordul regiunii este in mod net bascofon, aici limba basca avand un statut oficial. In zona centrala, vorbitorii acestei limbi au ramas foarte putini (sub 10% din populatie); in sud, populatia nu este de origine basca. La nord de Pirinei doar in cateva scoli se invata limba basca.