RecucerireaDupa destramarea Califatului, in preajma anului 1030, crestinii se confrunta cu micile regate musulmane, pe care incep sa le supuna diverselor presiuni. Una dintre formele de presiune reprezinta perceperea unui tribut in aur, in schimbul pacii, aceste plati permitand intarirea capacitatii militare a regatelor crestine. Incepand din a doua jumatate a secolului al XI-lea, Recucerirea, sustinuta de catre papalitate, trezeste interesul crestinatatii apusene in ansamblul ei. Cavalerii francezi participa in mod activ la acest proces.Cele doua tabereLa inceputul secolului al XI-lea, Navarra condusa de Sancho cel Mare (10041035) are o pozitie dominanta, din Castilia pana in Pirineii Centrali. La moartea sa, intregul teritoriu este impartit intre cei trei fii: unul pastreaza Navarra, altul devine rege al Aragonului, iar ultimul ajunge rege al Castiliei careia ii adauga, in 1037, regatul León (mostenitor al regatului Asturiilor, intemeiat in secolul al VIII-lea). Din aceasta impartire reiese organizarea politica a peninsulei cel putin in liniile sale mari pana la sfarsitul Evului Mediu. In centru, Castilia joaca rolul principal. Ea se unifica cu León-ul de la 1037 la 1157, apoi, definitiv, incepand din 1230. (Portugalia se desprinde insa in 1139.) La est, Aragonul isi uneste destinul, in 1134, cu cel al comitatului Barcelonei. Intre Castilia si Aragon, Navarra isi pastreaza independenta dar ramane, de atunci, un stat mic.Supusi presiunilor crescande ale crestinilor, musulmanii apeleaza, in 1082, la interventia Almoravizilor, dinastie domnitoare a Marocului. Acestia din urma izbutesc sa stopeze expansiunea crestina dar, prin rigiditatea lor religioasa, reusesc sa-si indeparteze aristocratia musulmana a Spaniei. La mijlocul secolului al XII-lea, ei sunt inlaturati in Maroc de catre Almohazi, care, la randul lor, preiau controlul asupra Spaniei musulmane, fiind si ei alungati in secolul al XIII-lea.Spre deosebire de califatul omeiad si de regatele de taifas, Almoravizii si Almohazii s-au aratat intoleranti fata de mozarabi si de evrei care, in parte, au emigrat catre nord.Recucerirea castiliana si leonezaCastilienii si leonezii ocupa mai intai spatiul relativ gol dintre Douro si Cordiliera centrala si il colonizeaza. Dincolo de acesta, in schimb, patrund pe un teritoriu populat de mozarabi si convertiti la islam. Pentru a cuceri Toledo, in 1085, Alfons al VI-lea al Castiliei negociaza in prealabil cu locuitorii acestuia un pact care prevede respec-tarea diversitatii religioase. In fata Almoravizilor, Reconquista stagneaza ulterior. Ea cunoaste un nou avant in a doua jumatate a secolului al XII-lea, o data cu intemeierea ordinelor militare copiate dupa cele constituite in Tara Sfanta. In 1195, almohazii ii infrang, la randul lor, pe castilieni, la sud de Toledo.Papalitatea lanseaza o chemare la cruciada: cu sprijinul cavalerilor francezi, regii Castiliei, Navarei si Aragonului ii infrunta impreuna pe Almohazi si ii zdrobesc in 1212 la Las Navas de Tolosa, batalie decisiva a Reconquistei. Leonezii inainteaza apoi in Estremadura. In 1230, Ferdinand al III-lea al Castiliei este recunoscut ca rege al Leónului si declanseaza cucerirea Andaluziei: Cordoba cade in 1236, Sevilla in 1248, Cadix in 1263. Regiunea Murcia se supune in jurul anului 1240. Spania musulmana este redusa la emiratul Granadei, caruia regii Castiliei si Leónului ii impun plata unui greu tribut.Formarea PortugalieiIn fata Almoravizilor, Alfonso al VI-lea de Castilia cere intariri, in randul carora se remarca doi frati, Raymond si Henric de Burgundia. Ca recompensa pentru serviciile lor, Alfonso ii incredinteaza lui Raymond Galicia, iar lui Henric teritoriul cuprins intre Galicia si Tajo. Henric isi ia titlul de conte de Portucale (actuala Portugalie).Alfons-Henric, fiul acestuia din urma, intra in conflict cu galicienii, isi proclama autonomia si isi atribuie, in 1139, titlul de rege (recunoscut de Castilia in 1143). Isi impune autoritatea pana la Tajo si dincolo de acesta, dar este nevoit sa se retraga dinaintea Almohazilor si moare in 1185. Urmasii lui vor relua expansiunea catre sud foarte lent. Aceasta se va opri la mijlocul secolului al XIII-lea, o data cu ocuparea Algarvei (al Gharb = "vestul" musulman).Aragonul si CataloniaAlfonso cel Bataios (11041134), rege al Aragonului si Navarrei, cucereste Zaragoza si Tudela. Cand Navarra si-a recapatat independenta, fiul lui Alfonso, Ramirez al II-lea, care se teme de ambitiile Castiliei, se indreapta catre est: casatorindu-si fiica, Petronilla, cu contele Barcelonei, Raymond-Berengar al IV-lea, ii asigura acestuia tronul Aragonului (1137). Acesta reprezinta momentul de inceput al uniunii catalano-aragoneze.Comitatul Barcelonei domina teritoriile rasaritene ale fostei Marci a Spaniei, inclusiv Cerdagne si Rousillon. In 985, regele carolingian a lasat fara raspuns o cerere de ajutor impotriva musulmanilor adresata de comitele Barcelonei. De atunci, contii Barcelonei se considera independenti. Privirile lor se indreapta, cu toate acestea, catre nord si se afla intr-o permanenta rivalitate cu contii de Toulouse.In cadrul uniunii fondate in 1137, fiecare dintre cele doua tari isi pastreaza propriile institutii. Totusi, daca titlul regelui Aragonului, mai prestigios, primeaza in fata celui de conte, acest rege ramane mai intai catalan. La inceput, uniunea urmareste, in acelasi timp, doua politici: aragoneza, de Reconquista, si respectiv catalana, de extindere spre nord. Regiunile Tortosa si Lerida sunt smulse musulmanilor in 11481149, Teruelul in 1170. In nord, in schimb, cruciada impotriva albigenzilor, declansata in 1209, pune capat ambitiilor catalane. Pentru a face fata cruciatilor veniti din nordul Frantei, Petru al II-lea al Aragonului se aliaza cu contele de Toulouse: sunt infranti in 1213 la Muret, unde Petru isi gaseste sfarsitul.Urmasul sau, Iacob I (12131276), indreapta politica catalana catre sud, incepand cu Balearele: Majorca este cucerita in 1229, Minorca si Ibiza, supuse, vor fi anexate la sfarsitul secolului al XIII-lea. In 1238, Iacob se intoarce impotriva regatului musulman al Valenciei, cu care trece la negocieri pentru a-si impune suveranitatea. Ulterior, catalanii si castilienii vor avea ca obiect de disputa Murcia. Cei din urma o vor cuceri in 1265, incheind prin aceasta Reconquista catalano-aragoneza.In 1258, contele Barcelonei renunta la pretentiile sale fata de zona de la nord de Roussillon, iar regele Frantei renunta la suzeranitatea (teoretica) exercitata asupra lui. Comitatul Barcelonei si teritoriile care depind direct de acesta se transforma astfel in Principatul Cataloniei.
SPATIUL IBERIC-RECUCERIREA
label
Cultura generala
calendar_month
2006-02-06, 00:00
autorenew
2025-10-17, 22:26
history_edu
calificativ.ro
