CorsicaPana in 1768, Corsica a apartinut, fara putinta de tagada, spatiului italic. In anul respectiv, Genova a cedat Frantei drepturile sale asupra insulei, drept gaj pentru datoriile pe care ea nu va putea sa le ramburseze niciodata. Pascale Paoli, genera lul-comandant al corsicanilor, se opune acordului dar, din 1769, trupele franceze il infrang. Paoli se refugiaza in Anglia. Alipita regatului, Corsica isi pastreaza un statut particular.Paoli se reintoarce in Corsica in 1790 dar, prins la mijloc intre particularismul insular si dinamica republicana, sfarseste prin a rupe legaturile cu Parisul. Din 1794 si pana in 1796, Corsica intra sub controlul Angliei, unde Paoli se va stinge din viata in 1807. Corsicanul Napoleon Bonaparte devine figura dominanta in perioada urmatoare, legand in mod durabil destinul insulei de cel al Frantei. De atunci, corsicanii se integreaza in armata si administratia franceza si joaca un rol de prim rang in aventura coloniala. In numele "italienitatii", regimul mussolinian va emite mai tarziu pretentii asupra insulei: acestea vor ramane fara ecou.Neasteptatul reviriment al particularismului corsican in anii 1970 este explicabil prin mai multi factori: pierderea debuseelor oferite de functiile din domeniul colonial, instalarea nou-venitilor in insula, intre care numerosi repatriati din Algeria, ei insisi de origine corsicana (o treime a populatiei Corsicii este astazi provenita din imigratia recenta), insuficienta locurilor de munca din zona, in lipsa unei reale dezvoltari etc. Se naste astfel o miscare autonomista, ce pretinde chiar independenta, si care nu ezita sa recurga la actiuni violente si la folosirea armelor.Limba corsicanaGraiurile corsicane apartin familiei italice. Unor straturi foarte vechi (apropiate sardei in sudul insulei) li se suprapune influenta pisana, intr-o asemenea masura incat se alatura deseori graiurile corsicane dialectelor toscane. In preajma anexarii la Franta, italiana literara era in Corsica limba culturii si a tuturor documentelor scrise. Administratia franceza a fost cea care a impus limba franceza drept "limba comuna", in locul italianei.O data cu resuscitarea autonomismului, s-a ajuns la un consens asupra necesitatii definirii "limbii corsicane" ca fiind diferita de italiana. Intreprindere dificil de realizat, tinand cont de diversitatea graiurilor locale, dar care a fost dusa totusi la capat la sfarsitul anilor 80. Avand din 1982 un statut special, Corsica obtine in 1991 institutii specifice, intre care un Consiliu executiv, raspunzator in fata unei Adunari alese pe baza votului universal. In acelasi timp, invatamantul in limba corsicana se dezvolta, din ciclul primar (cu titlu facultativ), pana la Universitate.
SPATIUL GALIC-LIMBILE REGIONALE-CORSICA
label
Cultura generala
calendar_month
2006-02-06, 00:00
autorenew
2025-10-17, 22:26
history_edu
calificativ.ro
