Republica IrlandaNegocierile dintre Sinn Fein si Londra (purtate de Griffith, De Valera preferand sa le supravegheze de la distanta) se deruleaza de la sfarsitul anului 1921, avand drept baza un tratat ce acorda pentru 26 de comitate ale Irlandei o independenta aproape completa, cu statut de "stat liber" (Irish Free State). Nationalistii trebuie sa accepte ca Irlanda de Nord ramane unita cu Marea Britanie si ca o legatura de subordonare va continua sa lege "statul liber" de coroana. De Valera si republicanii protesteaza dar, in 1922, alegatorii confera a larga majoritate partizanilor tratatului.O parte a IRA sustinuta de De Valera refuza sa accepte si, in iunie 1922, razboiul civil izbucneste, si mai ucigator decat lupta purtata anterior impotriva britanicilor.Fortele guvernamentale il castiga: in mai 1923 De Valera depune armele. Fractura determinata de razboiul civil va domina multa vreme viata politica irlandeza.Cu realism, De Valera decide sa lupte in cadrul regimului si ajunge in 1932 sef al guvernului. In 1937, o noua constitutie instaureaza, in fapt, un stat republican, numit Eire (Irlanda, in gaelica). Aceasta precizeaza ca legile votate la Dublin nu se aplica decat teritoriului fostului stat liber... "in asteptarea reunificarii". Ea acorda, pe de alta parte, un loc privilegiat Bisericii catolice. (Cele doua prevederi vor alimenta ostilitatea protes-tantilor din Ulster.) Atunci cand se declanseaza cel de-al Doilea Razboi Mondial, Irlanda alege neutralitatea si ramane ca atare pana in 1945.Republica Irlanda este, in sfarsit, proclamata in aprilie 1949. In acelasi an, Parlamentul de la Westminster voteaza Ireland Act, care, simultan, recunoaste Republica si se angajeaza sa nu modifice statutul Irlandei de Nord fara consimtamantul locuitorilor sai, exprimat de Parlamentul din Ulster.Limba gaelicaIn secolul al XVI-lea, intreaga populatie a Irlandei (inclusiv cea de origine engleza) vorbeste gaelica, cu exceptia Dublinului insusi. La sfarsitul secolului al XVIII-lea, clasele superioara si mijlocie (inclusiv cea de bastina, irlandeza) au devenit anglofone; gaelica nu mai este decat o limba a saracilor. Fondatorul nationalismului irlandez autohton, Daniel OConnell, desi cunoaste gaelica, nu ii ia apararea: pentru el, catolicismul este cel care caracterizeaza natiunea irlandeza si nu limba. In rest, de-a lungul intregului secol al XIX-lea, gaelica regreseaza neincetat.Crearea Ligii gaelice, in 1893, marcheaza o recastigare a interesului pentru limba traditionala, cel putin din partea intelectualilor si nationalistilor, care o utilizeaza ca pe un argument suplimentar in favoarea independentei.Incepand din 1925, autoritatile de la Dublin iau masuri pentru a proteja Gaeltacht, zona unde gaelica ramane limba materna si uzuala a populatiei. In 1922, Constitutia proclama gaelica limba oficiala a statului liber alaturi de engleza. In 1937, "irlandeza" este proclamata ca limba oficiala principala.In urma impunerii obligatorii a limbii gaelice in invatamant in 1922, un milion de irlandezi o cunosc astazi, cel putin in principiu. In ceea ce priveste Gaeltacht, aceasta adaposteste circa 70 000 de locutori nativi.
SPATIUL ANGLO-CELTIC-IRLANDA-REPUBLICA IRLANDA
label
Cultura generala
calendar_month
2006-02-06, 00:00
autorenew
2025-10-17, 22:26
history_edu
calificativ.ro
