Din punct de vedere lingvistic, istoria celor doua mari insule se reduce, incepand din Evul Mediu, la o rezistenta mai mult sau mai putin curajoasa a graiurilor celtice in fata englezei. Astazi, doar 1,1% din populatia arhipelagului are ca limba materna o limba celtica. Galezii, irlandezii si scotienii se pretind totusi, sub diverse aspecte, a fi legati de un trecut cultural celtic, chiar si numai pentru a se deosebi, prin aceasta, de englezi.Din punct de vedere politic, hegemonia Angliei sau absenta acesteia reprezinta laitmotivul ce are drept cuvant-cheie unitatea. Dupa Tara Galilor, unita cu Anglia de la sfarsitul secolului al XIII-lea, in 1707 vine randul Scotiei: din unirea celor doua regate se formeaza Marea Britanie. In 1801 regatul Irlandei care a devenit, practic, o colonie intra si el in cadrul uniunii. Intregul ansamblu primeste numele de Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei. Acesta are ca drapel o sinteza a emblemelor celor trei tari, numita Union Jack. In secolul al XIX-lea, nationalistii irlandezi revendica abrogarea uniunii. Nu o vor obtine, in 1921, decat pentru o parte a insulei. Protestantii din Ulster, dimpotriva, sunt "unionisti". Insula Man si Insulele anglo-normande, in schimb, alipite direct Coroanei si avand statute speciale, nu au intrat niciodata in uniune.Britanicii considera in zilele noastre ca Marea Britanie adaposteste trei "natiuni": engleza, galeza si scotiana. Irlanda ridica o problema deosebita, statutul Irlandei aparand mereu ca "o secesiune in interiorul secesiunii" (fata de Irlanda in general). Irlandezii din nord, daca sunt catolici, se considera pur si simplu irlandezi, precum cei din sud. Daca sunt protestanti, apartin nationalitatii britanice: formeaza ei prin aceasta o "natiune" distincta? In general, in Marea Britanie exista indoieli in aceasta privinta.
SPATIUL ANGLO-CELTIC-INTRODUCERE
label
Cultura generala
calendar_month
2006-02-06, 00:00
autorenew
2025-10-17, 22:26
history_edu
calificativ.ro
