DECODAREA SCHIZOFRENIEI

label Cultura generala calendar_month 2006-02-22, 00:00 autorenew 2025-10-17, 22:26 history_edu calificativ.ro

In ziua de azi cuvantul Schizofrenie aduce in minte nume ca John Nash si Andrea Yates. Nash, castigatorul Oscarului pentru filmul A Beautiful Mind, a iesit in evidenta ca fiind un copil-minune a matematicii si mai tarziu a castigat premiul Nobel pentru asta dar a fost afectat de aceasta boala a creierului in tinerete, care l-a facut sa isi piarda cariera academica. Yates, mama a cinci copii care sufera de schizofrenie si depresie , si-a inecat copiii intr-o cada „pentru a-i salva de rau” si este acum la inchisoare.Experienta lui Nash si Yates sunt tipice in unele feluri si atipice in altele. 1% din populatia lumii este afectata de schizofrenie din care multi raman afectati pe toata perioada lor de adulti. Multi nu sunt genii ca Nash, ei arata o inteligenta sub medie cu mult inainte sa se prezinte simptomele si a suporta acel declin a IQ-ului cand se manifesta boala, de obicei acestea au loc in flaorea varstei. Din pacate, doar o parte dintre ei ajung sa fie angajati. In contrast cu Yates, mai putin de jumatate ajung sa isi intemeieze familii. Aproape 15% din ei stau in spitale sau alte institutii pentru boli mintalesi alti 15% ajung incarcerati pentru crime minore. Aproximativ 60% traiesc in saracie iar 1 la 20 ajung vagabonzi. Din cauza suportului social sarac, multi indivizi ajung victime decat criminali.Medicamente exista dar aceste sunt nesigure. Optiunea majora in ziua de azi, numita antipsihoza, opreste simptomele la doar 20% dintre pacienti. (Cei care sunt destul de norocosi sa raspunda astfel au tendinta sa se comporte normal atat timp cat continua tratamentul; prea multi, insa, abandoneaza medicamentele cu timpul mai ales din cauza efectelor secundare, o dorinta de a fi „normali” sau pierderea accesului la asistenta pentru astfel de boli). Doua treimi gasesc liniste in aceste medicamente dar raman cu simptomele de-a lungul vietii iar restul ramasi nu arata nici un raspuns medicatiei.Un arsenal neadecvat de medicamentatie este doar unu din obstacolele pentru tratarea acestei boli. Alta modalitate este o terapie cu droguri. Celulele creierului (neuronii) comunica prin eliminarea unor substante chimice numite neurotransmitatori care excita sau inhiba diferiti neuroni. De decenii, teoriile privind schizofrenia s-a axat pe un singur neurotransmitator :dopamina. Insa in ultimii ani a devenit clar ca problema nivelului dopaminei era doar a parte a povestii, pentru multi, principala anormalitate se gaseste altundeva. Suspiciunea a cazut in special pe neurotransmitatorul numit glutamate. Oamenii de stiinta au realizat ca schizofrenia afecteaza toate partile creierului si ca glutamina se gaseste peste tot si dopamina doar in unele parti izolate. Ca rezultat, investigatorii cauta pentru tratamente care sa ajuta deficitul de glutamina.Pentru descoperirea de noi tratamente, oamenii de stiinta trebuie intai sa afle cum apare schizofrenia – adica trebuie sa i-a in calcul fiecare simptom. Multe dintre aceste simptome cad in categorii ca „positive”, „negative” si „cognitive”. Simptomele positive implica in general intamplari care depasesc experienta normala; simptomele negative implica experiente diminuate. Cele cognitive sau „dezorganizate” se refera la incapacitatea de a mentine o conversatie logica si coerenta, mentinerea atentiei si a gandirii la un nivel abstract.Publicul este foarte familiarizat cu simptomele positive, in special agitatia si iluziile paranoice ( in care oamenii simt o conspiratie impotriva lor) si a halucinatiilor, de obicei sub forma de voci. Voci care le comanda sa se raneasca sau sa raneaspe pe altii sunt un semn sigur al schizofreniei : pot fi greu de rezistat impotriva lor si pot precipita spre acte de violenta.Simptomele negative sau cognitivesunt mai putin dramatice dar mai daunatoare. Pot include: autism( pierderea de interes fata de alte persoane sau de mediul in care se afla), ambivalanta( retragere emotionala), inexpresivitate ( are o expresie a fetei stearsa si aceasta nu se schimba) si lipsa de asociere ( in care oamenii leaga cuvinte si ganduri fara nici un sens rezultatand intr-un sir al gandului si expresii de neinteles). Alte simptome intalnite des sunt lipsa de spontenaitate, rapiditatea miscarilor membrelor. Apatia si dezinteresul pot cauza conflicte intre pacienti si familie, multi ar vedea aceste simptome mai mult ca lene decat simptome ale bolii.Cand indivizi cu scizofrenie sunt evaluati cu teste cu hartie si creion pentru a determina leziuni la nivelul creierului, acestia demonstreaza un tipar sugestiv larg raspandit referitor la aceasta afectiune. Toate functiile creierului de la cele mai simple pana la cele mai complexe sunt afectate pana la urma. Anumite functii, cum ar fi abilitatea de a forma noi amintiri temporar sau permanent sau abilitatea de a rezolva probleme complexe ar putea avea de suferit. Pacientii arata de asemenea greutate in rezolvarea problemelor intalnite zilnice cum ar fi pentru ce sunt prietenii sau ce faci daca toate luminiile din casa se sting. Deci schizofrenia fura oamenilor exact calitatiile de care au nevoie pentru a trai in societate : personalitatea, abilitatile sociale si istetimea.Acest articol poate fi preluat doar cu mentionarea sursei www.calificativ.ro