Ostilitatii crescande dintre Franta si Habsburgi i se adauga, interferand cu aceasta, o opozitie de tip nou, cea dintre adeptii catolicismului si, respectiv, partizanii Reformei. Franta si habsburgii. Incepand de la sfarsitul secolului al XV-lea, regii Frantei emit pretentii teritoriale asupra Italiei. In 1515, Francisc I ii infrange pe milanezi. Dar, in anul urmator, Carol de Habsburg, care detine deja Tarile de Jos, mosteneste Spania si posesiunile acesteia. In 1519 el devine imparatul Carol Quintul. Intre stapanirile sale spaniole, austriece si, respectiv, cele care apartinusera Burgundiei, Milano formeaza un punct de legatura pe care nu-l poate ceda Frantei. Aceasta, la randul ei, se considera incercuita. Habsburgii reusesc sa-i indeparteze pe francezi din Italia si, astfel, o prima serie de razboaie ia sfarsit in 1559Carol Quintul abdica in 15551556 si recurge la o impartire teritoriala: fiului sau, Filip, ii lasa Spania, posesiunile italiene si Tarile de Jos (ramura de Habsburg a Spaniei); fratelui sau Ferdinand, ii ofera titlul imperial, Austria, Boemia si Ungaria ultimele doua fiind dobandite in 1526 (ramura de Habsburg austriaca).Reforma. Predicata de catre Luther incepand din 1517, Reforma atrage de partea sa mai multi principi germani. Conflictul dintre acestia si Carol Quintul, aparatorul catolicismului, izbucneste la mijlocul secolului al XVI-lea. Luteranismul cucereste, de asemenea, toate statele scandinave. In Anglia, ruptura dintre Henric al VIII-lea si Biserica Romana (in 1534) duce treptat la religia protestantaUn alt reformator, Calvin, capata influenta in jurul anilor 1540. Prin intermediul predicilor calvine, Reforma se impune in Scotia. Se extinde apoi in Tarile de Jos: catolic intransigent, Filip al II-lea organizeaza represiunea. Aceasta declanseaza un razboi care, inca inainte de sfarsitul secolului, duce practic la independenta Provinciilor Unite. Reformei i se opune Contrareforma catolica, aparuta in urma Conciliului de la Trento (15451563).Razboiul de 30 de ani. Izbucneste in 1619 in Boemia si ii opune, initial, pe Habsburgii austrieci si pe aliatii lor catolici principilor germani protestanti. Suedezii intervin de partea celor din urma, avand sprijinul Frantei, stat catolic dar ostil dintotdeauna Habsburgilor. Franta se implica, pana la urma in mod direct, si sfarseste prin a obtine victoria.Tratatele din Westfalia (1648) marcheaza regresul evident al Sfantului Imperiu: acestea cedeaza Frantei o parte a Alsaciei, Suediei capete de pod in Germania de Nord; recunosc independenta Confederatiei elvetiene si a Provinciilor Unite; impun definitiv clivajele religioase si sporesc autonomia statelor germane, ceea ce, pentru cele mai importante dintre ele, semnifica un statut de cvasi-independenta.Puterile maritime. De la inceputul secolului al XVII-lea, olandezii si zeelandezii se impun in fruntea comertului maritim nordic... si curand mondial. Ei le urmeaza flamanzilor si hanseaticilor, ii concureaza pe venetieni si genovezi in Mediterana, iau locul portughezilor in Oceanul Indian, devin interesati de America... Englezii care, in 1588, au pus in dificultate Marea Armada a lui Filip al II-lea al Spaniei se arata din ce in ce mai activi. Pe scurt, Europa de Nord-Vest beneficiaza de profiturile aduse de expansiunea relatiilor comerciale la nivel mondial, inaugurata de iberici. In schimb, rolul Europei de Sud scade: olandezii isi impun suprematia in Oceanul Indian pe seama portughezilor, in timp ce Spania devine constienta de propriul sau declin. In ceea ce priveste Italia, aflata in mare parte sub stapanire straina, aceasta intra intr-o lunga letargie.
DE LA REGATELE BARBARE LA UNIUNEA EUROPEANA - CATOLICI SI PROTESTANTI
label
Cultura generala
calendar_month
2006-01-09, 00:00
autorenew
2025-10-17, 22:25
history_edu
calificativ.ro
