Fiind vorba de o schita autorul nareaza faptele determinate doar de un singur moment semnificativ din viata personajului principal si anume calatoria facuta cu trenul pana la Bucuresti, in compania celor trei doamne: mam-mare,mamita si tanti Mita. Sentimentele scriitorului sunt exprimate indirect prin intermediul faptelor si al personajelor caci schita este o opera epica in care apar ca elemente constitutive actiunea personajelor si al autorului. Ca in orice opera epica intamplarile narate se constituie in momente ale subiectului operei literare. Astfel ca in expozitiune aflam ca tanarul Goe impreuna cu cele trei doamne frumos gatite asteapta cu nerabdare pe peronul din "urbea X" trenul accelerat care trebuie sa-i duca in Bucuresti. Goe insusi este imbracat intr-un frumos costum de marinar si este "impacient" si incruntat ca trenul nu soseste. O discutie "filologica" vizand pronuntarea corecta a cuvantului marinar se incheie cu concluzia plina de obraznicie dar categorica a lui Goe: "Vezi ca sunteti proaste amandoua!" Sosirea trenului si urcarea precipitata a celor patru "distinsi" pasageri constituie intriga actiunii.Acum cativa tineri politicosi le ofera locurile lor dar Goe ramane pe coridor "cu barbatii".
Desfasurarea actiunii cuprinde intamplarile din timpul calatoriei cu Goe si a insositoarelor sale pana la Bucuresti. Mai intai el nu-l asculta pe un tanar binevoitor care-l sfatuieste sa nu scoata capul pe fereastra. Urmarea neascultarii este pierderea palariei si a biletului de calatorie care era "in panglica palariei", iar tipetele lui Goe ca sa opreasca trenul sunt zadarnice. intre timp soseste si conductorul care cere biletele la control. Dupa lungi discutii gen mahala cele trei doamne sunt nevoit sa plateasca "puisorului" si o amenda "pe deasupra". Afectata si nervoasa mamitica il cearta pe Goe. Mam-mare ii ia apararea si din aceasta disputa, odorul tras de mana de o parte si de alta se rezima in nas "de clenta usii de la cupeu" si incepe sa urle. Totul se termina caci bunica prevazatoare ca de obicei a luat si un beret pe care il ofera lui Goe in locul palariei. Mamita dupa ce se preface ca este suparata ii da o ciucalata si scena ia sfarsit printr-o avalansa de pupaturi. in timp ce cucoanele se dau in vorba "de una de alta" Goe dispare de pe coridor. Mam-mare e disperata pana ce aude bubuituri in usa compartimentului unde nu intra decat o persoana. Goe se blocheaza in cabina de toaleta dar este eliberat gratie interventiei conductorului. Din nou cucoanele rasufla usurate si-l saruta pe cel eliberat ca si cum l-ar vedea "dupa o indelungata absenta". Nazbatiile lui Goe ating apogeul in secventa urmatoare cand mam-mare se hotaraste sa stea cu "puisorul" pe coridor asezandu-se pe un geamantan strain. Acum actiunea atinge punctul culminant deoarece Goe trage semnalul de alarma in ciuda sfaturilor lui mam-mare. Trenul se opreste, lumea se alarmeaza, personalul de serviciu "umbla forfota" dar nimeni nu poate sti cine a tras semnalul de alrma deoarece mam-mare doarme in fundul cupeului cu puisorul in brate desi ata rupta si manivela rasturnata erau tocmai din vagonul "de unde zburase mai adineaori palaria marinarului". Urmeaza deznodamantul actiunii caci dupa ce trenul porneste, in scurt timp pasagerii ajung la Bucuresti. Aici cucoanele se suie cu puisorul in trasura si pornesc in oras cerandu-i birjarului sa le duca "la bulivar".
