Ion Luca Caragiale, cel mai mare dramaturg roman, a creat adevarate capodopere ale genului, surprinzand aspecte ale realitatii din societatea noastra la sfarsitul secolului al XIX-lea. Cea mai cunoscuta comedie a sa este "O scrisoare pierduta", comedie de moravuri in care este prezentata si criticata viata publica si de familie a unor politicieni. Actiunea se desfasoara in capitala unui judet de munte, pe fondul agitat al unei campanii electorale. Caragiale a creat personaje vii, reprezentative pentru societatea timpului sau. Ele sunt tipuri umane care au o trasatura dominanta, careia i se adauga altele, personajele fiind surprinse in complexitatea lor. Stefan Tipatescu este personajul principal al operei, el participa la toate actiunile ei, iar celelalte personaje actioneaza si reactioneaza in functie de ce face el. Tipatescu este prefectul judetului de munte si este stapanit de aroganta celui ce se stie atotputernic. Dupa cum reiese, in mod direct, din conflictul principal al piesei, Tipatescu este tipul amorezului, fiind amantul Zoei Trahanche, sotia celui mai bun prieten al sau, Zaharia Trahanache. De-a lungul operei, Tipatescu dovedeste ca este un tip instruit, fapt sugerat prin replicile sale, intrand astfel in antiteza cu celelalte personaje care fac greseli de exprimare si au ticuri verbale. El da dovada de inteligenta in jocurile politice, dar uneori devine impulsiv si violent, la fel cum se intampla si intr-unul dintre conflictele sale cu Nae Catavencu. Acest fapt este reliefat in mod direct prin vorbele lui Zaharia Trahanache: "baiat bun, dar iute". Tipatescu este unul dintre stalpii puterii locale caruia ii revine totul si de aceea face aluzie incalcand legea si acceptand compromisuri. Astfel, dupa ce incearca sa scoata de la Catavencu scrisoarea compromitatoare, el ii promite acestuia diferite functii si mosia "Zavoiul", numai sa intre in posesia "ravasului" cu pricina. Aceasta postura de a dispune de tot dupa bunul plac este caracterizata de Ghita Pristanda: "mosia, mosie, fonctia, fonctie, coana Joitica, coana "Joitica", sugerand ca Tipatescu aparea in ochii politaiul drept detinatorul tuturor izvoarelor fericirii.. De asemenea, opinia lui Pristanda pune in evidenta, in mod indirect, alta trasatura a prefectului, si anume imoralitatea. Tipatescu, cu abilitate, stie sa-l faca servil pe politai, care se prezinta la ordin in orice moment. De-a lungul actiunii se observa o pendulare a prefectului intre dorinta de ascensiune politica si sentimentele pentru Zoe. Da dovada de luciditate cand cedeaza insistentelor amantei si promite sustinerea candidaturii lui Catavencu.. De remarcat la Tipatescu este arta disimilarii: fata de Trahanache se preface ca nu stie nimic de scrisoare, iar fata de cuplul Farfuridi-Branzovenescu, joaca rolul victimei.
CARACTERIZAREA LUI STEFAN TIPATESCU
label
Comentarii literare
calendar_month
2006-01-05, 00:00
autorenew
2025-10-17, 22:25
history_edu
calificativ.ro
