EVOLUTIA OFERTEI SCOLILOR PENTRU INVATAMANTUL PROFESIONAL SI TEHNIC IN JUDETUL ARGES

label Inspectorate scolare calendar_month 2007-01-23, 00:00 autorenew 2025-10-17, 22:26 history_edu calificativ.ro

OFERTA SCOLILOR PENTRU INVATAMANTUL PROFESIONAL SI TEHNIC (TVET) ContextInvatamantul profesional si tehnic se desfasoara in doua cicluri, ciclul inferior de invatamant si un ciclu superior, de profesionalizare tehnica Ciclul inferior obligatoriu este scolarizat de institutii diferite, in functie de finalitate, respectiv calificare – specializare, astfel:- un traseu de profesionalizare organizat in ciclul inferior al Liceului, Filiera Tehnologica, pe trei profiluri: Tehnic, Servicii si Resurse naturale si protectia mediului;- Un traseu de calificare de nive1, in 47 de domenii de pregatire generala, prin ciclul inferior al invatamantului profesional, respectiv Scoala de Arte si Meserii – SAMCiclul superior TVET este organizat pe doua rute de profesionalizare, si iesiri din sistem, in functie de nivelul de calificare, astfel :- Un traseu de calificare profesionala de nivel 2, pentru muncitori calificati in diferite sectoare economice, scolarizat prin ciclul superior al invatamantului profesional, respectiv anul de completare (clasa a XI a);- Un traseu de calificare de nivel 3, cu doua rute de calificare, in cadrul Filierei tehnologice a ciclului superior al liceului:- ruta tehnologica: calificari de tehnician care nu sunt conditionate de profesionalizarea anterioara de nivel 2, scolarizate prin ciclul superior al Liceului tehnologic ( doi ani, respectiv clasele a XI a si a XII a);- ruta profesionala: calificari de tehnician care sunt conditionate de profesionalizarea anterioara de nivel 2, scolarizate prin ciclul superior al Liceului Tehnologic ( doi ani, respectiv clasele a XII a si a XIII a);In conformitate cu prevederile actelor normative in vigoare, emise prin O M E C , pentru fiecare nivel educational la care se realizeaza pregatirea prin invatamantul preuniversitar sunt elaborate si puse in aplicare standardele de pregatire profesionala In invatamantul profesional si tehnic formarea profesionala initiala reprezinta o forma de pregatire realizata prin-un tip de invatamant bazat pe competente si nu pe durata pregatirii, avand ca scop obtinerea unei calificari inainte de practicarea acesteia pe piata muncii Din punct de vedere al nivelurilor de calificare adoptate in Romania potrivit Deciziei Consiliului European 85-368-EEC, invatamantul profesional si tehnic preuniversitar asigura primele 3 niveluri de calificare, dupa cum urmeaza: - nivelul I de calificare prin scoala de arte si meserii; - nivelul II de calificare prin anul de completare; - nivelul III de calificare prin ciclul superior al liceului – filiera tehnologica ( ruta liceu sau ruta SAM)si prin invatamantul postlicealStandardele de pregatire profesionala cuprind unitati de competenta grupate astfel:- Unitati de competenta cheie – comune tuturor domeniilor de calificare- Unitati de competenta tehnice generale – specifice unui domeniu de calificare- Unitati de competenta tehnice specializate – specifice unei calificariIndicatori privind politicile educationaleOptiunea Romaniei pentru integrarea in Uniunea Europeana presupune alinierea la obiectivele asumate la nivel european privind educatia pentru orizontul 2010: - rata celor in situatie de abandon timpuriu nu va depasi media de 10%, media europeana ;- numarul total al celor cu studii in matematici, stiinte si tehnologie va creste cel putin cu 15%, in conditiile in care dezechilibrul de gen se va reduce ;- cel putin 85% din tinerii de 22 de ani vor fi avut completate studiile la nivel secundar superior(liceu cu bacalaureat)- proportia celor cu rezultate slabe la categoria de varsta de 15 ani, se va micsora cel putin cu 20% fata de nivelul anului 2000 ;- participarea medie la nivel european, in randul adultilor la invatarea de-a lungul vietii va atinge cel putin rata de 12,5 % pentru populatia ocupata, grupa de varsta de 25-64 de ani ;5 1 POPULATIA SCOLARAIn judetul ARGES invatamantul este organizat intr-un sistem complex care poate asigura scolarizarea la toate nivelurile In perioada 2000-2006 populatia scolara a scazut Din punct de vedere al structurii, efectivele au crescut la invatamantul prescolar, liceal si profesional, ca urmare a generalizarii invatamantului obligatoriu de 10 clase si a grupei pregatitoare si a scazut la invatamantul primar si gimnazial si la invatamantul postliceal si de maistri In perioada urmatoare se preconizeaza o scadere accentuata a populatiei scolare la toate nivelurile 5 2 RATA NETA DE CUPRINDERE IN INVATAMANT PENTRU PERIOADA 2000-2005 In perioada 2000-2006 ca urmare a masurilor sociale, programelor de sansa a II-a, programelor de incluziune sociala, cresterii numarului de cabinete de consiliere/consilieri scolari (dar totusi insuficient), a crescut rata de cuprindere la toate nivelurile Ratele de cuprindere pe sexe sunt aproximativ egale La invatamantul liceal, profesional si de ucenici exista o discrepanta intre rata neta de cuprindere in invatamantul urban fata de cel rural Analizand rata neta de cuprindere in invatamant pe judete, in perioada 2000/2001-2005/2006, se observa ca aceasta are in general o tendinta de crestere, iar cea mai mare valoare in judetul Arges (70,3%, in anul scolar 2005/2006) Cele mai mari valori, in acest an, s-au inregistrat in judetul Arges (pentru secundar superior - 76%) Domenii prioritare care necesita sprijin pentru dezvoltarea bazei materiale a scolilor in scopul incadrarii planului de scolarizare in anul scolar 2012-2013 in recomandarile PLAI: constructii, instalatii si lucrari publice electronica automatizari turism si alimentatie/comert industrie alimentara5 3 RATA ABANDONULUI ANUAL- Rata abandonului scolar a crescut in perioada 2000 – 2005 la toate nivelurile de invatamant Cele mai mari rate de abandon scolar s-au inregistrat la invatamantul liceal si profesional si cele mai mici la invatamantul primar Principalele cauze ale abandonului scolar sunt:- lipsa unor conditii materiale minime- neimplicarea familiei in supravegherea elevilor, o situatie speciala reprezentand elevii ale caror familii sunt plecate in strainatate- prestarea de catre elevi a unor activitati pentru intretinerea familiei- orizontul cultural si intelectual redus al unor familii- casatorii la o varsta frageda- absenta consilierului scolar- motivatia scazuta a elevilor pentru scoalaRATA DE ABSOLVIRE Conform datelor primite de la conducere, in majoritatea scolilor TVET situatia la invatatura este, in medie, buna la toate nivelurile, rata de absolvire plasandu-se peste 90% Rata tinerilor de 22 ani care au absolvit cel putin invatamantul secundar superior este peste 50% si a crescut constant in toate judetele regiunii, cele mai mari rate inregistrandu-se in judetul Arges Cresterea a fost favorizata de ruta liceu prin anul de completare, de clasele de seral cu frecventa redusa, de invatamantul la distanta, forme care au aparut in ultimii ani in oferta scolilor TVET RATA DE SUCCES Rata de succes reliefata prin procentul de promovabilitate la examene si rezultatele la olimpiadele scolare plaseaza scolile TVET din regiune deasupra mediei pe tara In contextul acestor rezultate se desprinde ideea unui formalism evident in ceea ce priveste modalitatile de evaluare finala a elevilor prin examenele de absolvire si de certificare a competentelor profesionale, fapt confirmat de numarul mic de absolventi care fac fata solicitarilor angajatorilor Se impun modificari structurale privind finalizarea studiilor de specialitate Rezultatele examenului de certificare a competentelor profesionale - Anul de completare (nivel 2) – prin ruta de profesionalizare – scoala de arte si meserii - sesiunea iunie 2006: absenteismul la examen a fost sub 1,75%, mai redus in mediul urban, comparativ cu cel rural promovabilitatea a fost sub 99,70%; judetul Arges se plaseaza sub media nationala Rezultatele examenului de certificare a competentelor profesionale - Anul de completare (nivel 2) – prin ruta de profesionalizare – scoala de arte si meserii - sesiunea august 2006: absenteismul la examen a fost sub 10 %, mai redus in mediul urban, comparativ cu cel rural promovabilitatea a fost 100%6 RATA DE TRANZITIE DE LA INVATAMANT GIMNAZIAL LA CEL LICEAL SI PROFESIONALDatorita generalizarii invatamantului obligatoriu, extinderii claselor SAM in mediul rural, masurilor din PRAI, PLAI si PAS a crescut rata de tranzitie la urmatorul nivel educational Cresterea se mentine la cote minime pentru absolventii invatamantului profesional si de ucenici 7 CHELTUIELI PUBLICE CURENTE PE ELEVValorile acestui indicator extrem de important pentru planificarea resurselor necesare dezvoltarii invatamantului TVET au fost deduse din raportarile statistice ale inspectoratelor scolare, nefiind defalcate pentru invatamantul TVET Analizand acest indicator se pot observa unele tendinte si trage unele concluzii :- cheltuielile publice curente / elev au crescut in ultimii ani la toate nivelurile , ca urmare a indexarii salariilor si a scaderii numarului de elevi pe clasa ( a scazut si Populatia scolara); in structura cheltuielilor ponderea cea mai mare o reprezinta costurile pentru invatamantul liceal , in suma de 1, 306 mii RON- cheltuielile pentru liceul tehnologic sunt mai mari;- cresterea componentei locale a bugetului;- costul mediu pe elev difera de la un judet la altul pe nivele si trepte de invatamant Diferentele intre judete sunt determinate de cheltuielile cu salariile care difera de la o unitate la alta in functie de vechimea in invatamant si sporurile acordate la salariile de baza Apar diferente si pe trepte de invatamant , pe mediul rural si urban cauzate in primul rand de numarul de elevi/ norma didactica , didactic auxiliar si nedidactic si de intensitatea eforturilor bugetare locale de alimentarea a scolilor cu fonduri pentru cheltuieli materiale - din analiza centralizata a datelor reiese ca scolile cu effective mici de elevi au un nivel mai ridicat al acestui indicator decat cele cu effective mai mari de elevi - In multe localitati din zonele sarace si cu grad ridicat al somajului consiliile locale nu dispun de resurse materiale proprii capabile sa sustina cheltuielile materiale curente si de dezvoltare ale scolii - Liceele teoretice si agroindustriale din mediul rural scolarizeaza elevi din mai multe localitati, in timp ce efortul financiar pentru satisfacerea nevoilor curente ale procesului de invatamant si practica este suportat doar de bugetul localitatii de resedinta a unitatii de invatamant – buget care practice nu are capacutatea sa acopere aceste cheltuieli Se recomanda utilizarea indicatorului in datele statistice ale inspectoratelor scolare , cu defalcarea cheltuielilor pe invatamantul TVET in mii lei (RON)/elev Arges NR DE ELEVI/CADRU DIDACTICAcest indicator poate oferi informatii in legatura cu eficienta utilizarii resurselor si calitatea actului didactic, daca este calculat ca nr elevi/norma didactica Reducerea numarului de elevi / norma didactica pana la o limita poate sa asigure un invatamant de calitate centrat pe elev cu o eficienta a actului didactic Valori foarte mici ale raportului pun sub semnul intrebarii eficienta utilizarii resurselor ,iar valorile foarte mari calitatea actului didactic Diferentele mari inregistrate la acest indicator, intre Judete si in interiorul Judetului , intre nivele de invatamant , solicita o analiza a cauzelor reale sau de ordin statistic Apar o serie de erori in datele statistice din mai multe cauze : - nu se face distinctie intre cadrele didactice incadrate pe diferite niveluri educationale ;- adesea in inspectoratele scolare se utilizeaza indicatorul numar de elevi pe cadru didactic- pentru invatamantul de maistri din datele oferite de anuarele statistice nu se indica numarul de cadre didactice;- datele furnizate de inspectoratele scolare sunt diferite de anuarele statistice Astfel, din datele furnizate de ISJ –uri se constata in anul scolar 2004-2005 fata de anul scolar 2003-2004 o scadere a raportului la nivelul 1 de calificare ca urmare a extinderii claselor de arte si meserii cu efective mici in mediul rural La nivelul inspectoratelor scolare sunt situatii complete referitoare la resursele umane fara sa fie un capitol special pentru invatamantul TVET Caracteristicile resurselor umane TVET au fost deduse cu dificultate din situatiile generale, pentru ca unele cadre didactice nu au ore numai in invatamantul TVET Se recomanda inregistrarea distincta a datelor privind personalului didactic din TVET la nivelul inspectoratelor scolare judetene Analizand situatia existenta se pot trage unele concluzii:- Majoritatea cadrelor didactice ocupate in TVET sunt tinere si au grade didactice - In general, suplinitorii necalificati pentru invatamantul profesional si tehnic sunt cadre didactice cu studii superioare care predau alte discipline decat cea inscrisa pe diploma (domeniul constructii si lucrari publice, fabricarea produselor din lemn, industrie textila si pielarie, estetica si igiena corpului omenesc, agricultura etc ) Aceste cadre didactice se regasesc in special, in mediul rural, la scolile cu clase de arte si meserii - Pentru domeniile prioritare: constructii, electric, industrie alimentara, industria textila sunt in sistem multe cadre didactice pensionabile si pensionare Personalul didactic din scolile TVET ale Regiunii Sud Muntenia/judetului Arges poseda calificari profesionale si pregatire metodologica in domeniul didacticii generale si didacticii disciplinei Dezvoltarea profesionala a personalului didactic din TVET s-a materializat pana in prezent in participarea unui numar insemnat de cadre didactice la stagii de formare organizate in cadrul Programului Phare VET EU RO 9405, in cadrul Proiectului TVET 01 08 01 si stagii de formare organizate de CCD-urile din regiune Exista scoli TVET care au experienta in domeniul inovatiei didactice (ex "Firma de exercitiu" ca metoda de desfasurare a pregatirii practice a elevilor), asa cum exista si scoli in care procesul didactic se desfasoara dupa modelul traditional Evidentele referitoare la cheltuielile publice pentru formarea cadrelor didactice sunt incomplete la nivel de I S J si C C D Tendinte in ultimii 5 ani:- Scaderea numarului de elevi nehotarati ca urmare a actiunilor de consiliere in cariera;- Cresterea numarului elevilor care opteaza pentru invatamantul TVET , prin extinderea acestuia in mediul rural;- Optiune mai mare , in primii ani ai intervalului, pentru liceul theoretic comparativ cu liceul tehnologic , din cauza slabei dotari a scolilor si a insertiei reduse a absolventilor pe piata muncii;- Cresterea interesului elevilor pentru invatamantul TVET, in ultimii ani , ca urmare achizitionarii de echipamente in cadrul proiectelor PHARE 2003 si 2004-2006 si a unei mai bune oferte a acestor scoli;- Optiune mai mare a elevilor pentru liceul tehnologic decat pentru clasele de arte si meserii, in Judetele Arges; - Cei mai multi elevi de gimnaziu , care doresc sa continue studiile prin scoala de arte si meserii opteaza in continuare pentru domeniul mecanic, turism si alimentatie publica , industrie textila si pielarie, constructii si lucrari publice - Optiunea elevilor demonstreaza dorinta lor de a beneficia de oferta de calificare Cu toate ca optiunile se inscriu pe traiectoria pietii muncii, acestea nu sunt satisfacute intotdeauna din cauza rezultatelor la testele nationale care ii plaseaza uneori contrar vointei lor Pentru cresterea accesului la invatamantul TVET, CJAPP si Cabinetele de Asistenta Psihopedagogica deruleaza in fiecare an scolar programul de orientare al carierei elevilor din clasa a VIII-a, iar in cadrul orelor de consiliere de grup cu elevii /parintii se prezinta avantajele invatamantului profesional si tehnic incercandu-se motivarea elevilor pentru a urma aceasta ruta scolara In unitatile scolare unde exista cabinete de consiliere scolara se deruleaza activitati de consiliere a elevilor de la clasele SAM, activitati ce au ca scop motivarea elevilor pentru continuarea studiilor sau dezvoltarea abilitatilor de marketing personal Numarul redus al cabinetelor de asistenta psihopedagogica raportat la populatia scolara, slaba dotare a cabinetelor de consiliere scolara, absenta conectarii la Internet a cabinetelor - conditie absolut indispensabila pentru realizarea consilierii privind cariera determina o eficienta scazuta a mecanismelor de consiliere folosite pentru cresterea accesului elevilor la invatamantul TVET si ocuparea unui loc de munca Este necesar ca orientarea si consilierea sa fie abordate din perspectiva regionala si sa fie incurajate mobilitatile geografice5 11 RETELE SCOLARE In regiunea Sud-Muntenia, in anul scolar 2005 – 2006 invatamantul s-a desfasurat in 1 982 unitati de invatamant din care 594 gradinite, 1 092 scoli primare si gimnaziale, 176 licee, 12 scoli profesionale si de ucenici, 13 scoli postliceale, 15 unitati de invatamant superior In invatamantul TVETs-au creat o serie de retele tematice : Retele intre scolile PHARE TVET 2001 – 2003 – retele scolare organizate in jurul scolilor coordonatoare : Colegiul Tehnic L Edeleanu Ploiesti, Colegiul Economic Ion Ghice Targoviste, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentare D Motoc, Colegiul Economic Viilor Bucuresti, pentru cele 20 de centre de resurse si 100 de unitati de invatamant din proiectele PHARE TVET 2002 si 2003 Retele intre scolile PHARE 2001 – 2003 si / 2004 – 2006 pentru unele dintre cele 122 unitati de invatamant din proiectele PHARE TVET 2001 si 2003 si cele 50 unitati de invatamant (mediul rural) din proiecte PHARE TVET 2003, organizate in jurul scolilor coordonatoare : Grup Scolar Transporturi Auto Targoviste, Grup Scolar Constructii Montaj Targoviste, Grup Scolar Electrotehnic Spiru Haret Bucuresti, Grup Scolar Agricol Nucet, Grup Scolar Agricol Dr C Anghelescu Gaiesti, Grup Scolar pentru Industrializarea Lemnului Pitesti, Colegiul Tehnic L Edeleanu Ploiesti Retele locale active create in jurul unor scoli coordonatoare din regiune (17 – Dambovita, 6 – Teleorman, 4 – Arges, 8 – Calarasi, 8 – Ialomita, 1 – Prahova ) Retele organizate in alte scopuri – monitorizarea asigurarii calitatii in unitatile de invatamant de catre centrul de resurse – scoli PHARE TVET 2001 – 2003; monitorizarea dezvoltarii de parteneriate pe domenii de calificare in unitatile de invatamant de catre centrele de resurse – scoli PHARE TVET 2001 – 2003, scoli PHARE TVET 2004 – 2006 ,sansa aII-a ARONDARE UNITATI DE INVATAMANT PROFESIONAL SI TEHNIC, UNITATILOR DE INVATAMANT PHARE TVETAN SCOLAR 2006 – 20071 GRUP SCOLAR DE INDUSTRIALIZAREA LEMNULUI PITESTI are arondate urmatoarele unitati: Colegiul Tehnic "Dimitrie Dima" Pitesti Grup Scolar Constructii de Masini "DACIA" Pitesti Grup Scolar "ASTRA" Pitesti Grup Scolar de Chimie Industriala Pitesti Grup Scolar "M VITEAZUL" ( Industrial Constructii Cai Ferate) Pitesti Grup Scolar Industrial de Constructii nr 2 Pitesti Grup Scolar Mozaceni Grup Scolar "I GH DUCA" Vedea Grup Scolar Stefanesti Grup Scolar Constructii de Masini Colibasi Scoala cu clase I-VIII Mosoaia Scoala cu clase I-VIII Vranesti Scoala cu clase I-VIII Slobozia Scoala cu clase I-VIII Barla2 COLEGIUL TEHNIC CAMPULUNG are arondate urmatoarele unitati: Grup Scolar Forestier Rucar Grup Scolar Tehnologic Campulung Grup Scolar "I C PETRESCU" Stalpeni Scoala cu clase I-VIII Vulturesti Scoala cu clase I-VIII Pietrosani Scoala cu clase I-VIII Cetateni Scoala cu clase I-VIII Vladesti3 GRUP SCOLAR AGRICOL "CONSTANTIN DOBRESCU – ARGES" CURTEA DE ARGES are arondate urmatoarele unitati : Grup Scolar Agricol Costesti Grup Scolar Agricol Maracineni Colegiul Economic "Maria Teiuleanu" Pitesti Liceul Teoretic "Ion Mihalache" Topoloveni Scoala cu clase I-VIII Cepari4 GRUP SCOLAR FORESTIER CURTEA DE ARGES are arondate urmatoarele unitati : Grup Scolar Corbeni Grup Scolar Domnesti Grup Scolar Auto Curtea de Arges Grup Scolar Ferdinand I Curtea de Arges Grup Scolar de Industrie Usoara "Armand Calinescu" Pitesti ce este scris inclinat au doar clase a-X-a SAM in lichidare PARTENERIAT PENTRU INSTRUIREA PRACTICA A ELEVILORParteneriatul cu agentii economici In contextul unei societati care doreste sa evolueze pe coordonatele economiei de piata , echilibrul dintre cererea de educatie si oferta educationala constituie un principiu fundamental al dezvoltarii iar colaborarea scolii cu agentul economic ,in cadrul unui parteneriat educational , ar trebui sa reprezinte o prioritate sociala Prin implicarea treptata a partenerilor sociali interesati in formarea profesionala , in viata scolii asistam la un fenomen de descentralizare Parteneriatul social in formarea profesionala se materializeaza in : - validarea de catre agentii economici a standardelor de pregatire profesionala ( SPP);- implicarea agentilor economici in elaborarea curriculum-ului de dezvoltare locala , componenta importanta a planului de invatamant pentru scolile TVET;- cooptarea agentilor economici ca membri ai comisiilor de examinare in cadrul examenelor de absolvire a invatamantului professional si tehnic;- consultarea agentilor economici in procesul de fundamentare a planului de scolarizare pentru invatamantul professional si ethnic si in procesul de elaboarare a planului de actiune al scolilor;- implicarea agentilor economici in procesul de elaborare a instrumentelor de planificare a invamantului professional si ethnic- PLAI ( Plan Local de Actiune pentru invatamantul profesional si tehnic ) si PRAI (Plan Regional de actiune pentru invatamantul profesional si ethnic);- alocarea resurselor pentru finantarea invatamantului de la bugetele locale;- atragerea de catre scoli a resurselor de finantare extrabugetare;- elaborarea de politici de formare , prin stagii in intreprinderi, in vederea adaptarii competentelor si adecvarii continuturilor la nevoile impuse de dezvoltarea tehnologica ;- stabilirea tructurii calificarilor si a nivelurilor de calificare pentru unitatile scolare Parteneriatele stabilite cu angajatorii sunt realizarte pe baza convrntiilor si protocoalelor de colaborare Obiectivul principal al acestor parteneriate il constituie asigurarea efectuarii de catre elevi a instruirii practice la agentul economic Asigurarea unui parteneriat autentic intre scoala si agentii economici presupune : asigurarea unei relative stabilitati si a continuitatii; stabilirea unor modalitati concrete pentru colaborare si facilitarea cunoasterii reciproce Pentru agentii economici conditia esentiala pentru intrarea in parteneriat o reprezinta respectarea cerintelor legate de echilibru intre cererea de educatie si oferta educationala Exemple de bune practiciIn contextul unei societati care se schimba, operand modificari de forma si de fond la nivelul tuturor subsistemelor sale, invatamantul romanesc trebuie sa isi asume o noua perspectiva asupra functionarii si evolutiei sale In cadrul acestei perspective inedite, parteneriatul educational trebuie sa devina o prioritate a strategiilor orientate catre dezvoltarea educatiei romanesti Raspunzand cerintelor sociale, unele scoli TVET din Regiunea 3 SUD MUNTENIA si-au orientat intregul lor demers asupra elevilor, care trebuie sa devina centrul de interes al parteneriatului practicat in domeniul educatiei scolare Pornind de la beneficiile pe care parteneriatul cu agentii economici poate sa le aduca scolii si elevilor sai, cateva exemple de bune practici in acest sens pentru Regiunea Sud Muntenia sunt urmatoarele: Un colegiu, cu experienta bogata si cu rezultate foarte bune in formarea profesionala, desfasoara de cativa ani un parteneriat eficient cu agenti economici din judet in cadrul proiectului de inovatie didactica Firme de exercitiu Firma de exercitiu este un concept didactic, bazat pe invatarea prin practica Este o simulare a unei firme reale, care poate fi realizata prin implicarea directa a unui profesor coordonator Studiul intr-o firma de exercitiu este metoda prin care elevii, observa si urmaresc procesele comerciale si inter-legaturile care se stabilesc intre ele, precum intreaga conducere a unei firme Locul de desfasurare a activitatii firmei de exercitiu este un cabinet dotat cu mobilier corespunzator, cu tehnica necesara invatarii, pentru efectuarea de operatii economice si comerciale care sa simuleze activitatea unei firme din sfera economica reala Scopul firmei de exercitiu este ca elevii sa dobandeasca competente cheie, care sa le permita sa se realizeze cu succes in lumea reala In cadrul colegiului sunt constituite si desfasoara activitate firme de exercitiu inregistrate la Centrala Firmelor de Exercitiu de la Timisoara – ROCT Fiecare firma de exercitiu are un parteneriat cu o firma din lumea reala, avand acelasi obiect de activitate, numita firma mama Firma partenera sau firma mama a firmei de exercitiu are o importanta deosebita Aceasta ofera firmei de exercitiu: sfaturi si consultatii cu specialisti in domeniul activitatii practice; modele de documentare; cataloage, strategii de reclama si materiale publicitare; modele de calculatie pentru salarii, preturi; personalul necesar, ca numar si calificare; organizarea locului de munca Firma de exercitiu ofera firmei partenere : reclama gratuita si convingatoare pe piata; testarea de noi produse; colaboratori potentiali; poate fi folosita pentru a ridica nivelul de calificare a personalului din compania partenera; reclama gratuita pe plan national si international, a companiei in cadrul targurilor si expozitiilor firmelor de exercitiu Incepand din 2003, firmele de exercitiu din aceasta scoala participa anual la targurile nationale si internationale ale firmelor de exercitiu de la Praga, Zagreb, Plovdiv, obtinand numeroase premii Dupa fiecare participare la targuri, elevii expun standurile firmelor de exercitiu pe holurile scolii pentru a putea fi vazute de elevii si profesorii colegiului, de parinti, de elevii scolilor generale din judet si de catre toti vizitatorii scolii Succesul acestui proiect de inovatie didactica a facut din firma de exercitiu o carte de vizita a scolii O buna experienta in acest sens o au Colegiul Economic "Maria Teiuleanu" Pitesti si Colegiul Tehnic Campulung In domeniul industriei de prelucrare un bun exemplu il constituie parteneriatul Grupului Scolar de Industrializarea Lemnului Pitesti cu ALPROM S A (instruire practica desfasurata la agentul economic, sponsorizare cu materiale – realizare de catre scoala, cu elevii, de mobilier scolar la cerere – deci fonduri extrabugetare, burse de studiu, contracte de angajare, contracte de scolarizare) In domeniul industriei textile un exemplu bun de urmat este cel dat de Colegiul Tehnic Campulung, elevii de la S A M la orele de instruire practica realizeaza uniforme scolare la cererea solicitantilor, iar pe perioada de practica la agentul economic produse de serie, in functie de contractele incheiate In domeniul silvicultura deosebita este colaborarea Grupului Scolar Forestier Curtea de Arges cu Ocolul Silvic Dobrot Instruirea practica, desfasurarea laboratoarelor tehnologice de catre elevi la ferma Grupului Scolar Agricol "Constantin Dobrescu – Arges", care este in reabilitare/dotare/modernizare contribuie in mod real la formarea competentelor profesionale ale acestora, pregatirea si contactul direct cu ceea ce ofera viitorul loc de munca EDUCATIA ADULTILOR Educatia adultilor este o prioritate in special pentru invatamantul TVET avand in vedere necesitatea adaptarii competentelor si adecvarii continuturilor la nevoile impuse de dezvoltarea tehnologica OFERTA SCOLILOR TVET Scolile TVET ofera posibilitatea de formare profesionala pe 2 cicluri, ciclul inferior de invatamant si ciclul superior, de profesionalizare tehnica Pe nivel de calificare, tinerii pot fi calificati intr-un singur domeniu Oferta scolara se bazeaza pe un studiu de expertiza din perspectiva argumentelor pedagogice, psihologice, sociologice, economice, tine seama de criteriile legislative, economice, demografice, geografice, socio-economice , de optiunile elevilor si este in conformitate cu prevederile PRAI La elaborarea ei sunt implicati profesori si consilieri ai centrelor si cabinetelor scolare, specialisti din cadrul CJAPP (Centre Judetene de Asistenta Psihopedagogica), autoritati locale si CLDPSFP (Comitete Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formarea Profesionala),directori, inspectori scolari, agenti economici Examinand evolutia ofertei scolare in ultimii ani si facand corelatii cu reteaua scolara, piata muncii, optiunile elevilor se pot trage urmatoarele concluzii : mentinerea in structura retelei scolare a unor calificari/specializari din domenii pentru care cererea este redusa ( mecanica, agricultura, electric), atat din partea pietii muncii cat si din partea elevilor pe motive legate de pastrarea catedrelor titularilor in scoli; includerea intr-un procent redus in oferta scolara a calificarilor/specializarilor pentru domenii in care se inregistreaza un deficit de forta de munca (turism si alimentatie, telecomunicatii, agroturism, comert, colectarea, depozitarea, reciclarea deseurilor; electronica, informatica;,materiale de constructii, estetica si ingrijirea corpului omenesc, retele distributie pentru produse agricole ecologice, servicii etc ); cresterea pnderii profilului tehnic pana in anul 2004 , urmata de o scadere a sa; scaderea ponderii pofilului servicii pana in anul 2004,urmata de o crestere a sa; mentinerea aproximativ constanta a ponderii profilului resurse naturale si protectia mediului ponderea elevilor cuprinsi in clasa a IX-a SAM este in crestere fata de a celor cuprinsi in clasa a IX-a liceu tehnologic ,ca urmare a extinderii claselor de SAM in mediul rural inexistenta in oferta scolara a unor specializari/calificari noi, corelate cu solicitarile recente aparute pe piata muncii (tamplar universal, tehnician in activitati economice, tehnician merceolog, broker, agent asigurari, operator tehnologii neconventionale, confectioner tamplarie din mase plastice, montator produse rigips, asistent social, administrator credite, designer pagini WEB, montator aparate aer conditionat, tranzactii plasamente etc ); ponderea redusa a ofertei de calificare in domeniile: agricol, electronica, automatizari, informatica, prelucrari neconventionale, transporturi etc - fata de solicitarile pietii: Numar mic de scoli cu clase pentru calificari din domeniile : industria materialelor de constructii (Arges) telecomunicatii (Arges) transporturi (Arges) mica industrie (Arges) Ingrijirea, infrumusetarea si igiena corpului omenesc (Arges) veterinar silvicultura Concentrarea scolilor de acelasi tip in mediul urban;- numar insuficient de scoli in unele zone populate care sa acopere toata gama de calificari a zonei ( Topoloveni - Campulung, Curtea de Arges, Costesti - Arges)- numar insuficient de scoli in unele zone in care vor avea loc cresteri sectoriale;- elevii sunt fortati sa studieze intr-un domeniu nepotrivit zonei si optiunilor lor - cresterea ponderii unor clase in domeniile : electromecanic, materiale de constructii, constructii si lucrari publice, agricultura , silvicultura, industrie alimentara , fabricarea produselor din lemn , estetica si igiena corpului omenesc , in oferta scolii;Reconfigurarea retelei scolare, pentru a veni in sprijinul tuturor optiunilor elevilor / partenerilor educationali, intampina o serie de blocaje pentru ca nu sunt create mecanisme / structuri pentru studiul pietei Prognozele facute pentru piata muncii nu corespund intotdeauna realitatii si in consecinta nici oferta scolara proiectata in functie de aceste prognoze nu va raspunde comenzii sociale Scoala isi propune in oferta calificari noi cerute de piata, dar uneori clasele nu se pot realiza pentru ca elevii nu sunt motivati suficient sau nu sunt admisi la testarile nationale Un alt motiv de nerealizare a claselor il constituie si situatia materiala precara a familiilor din care acestia provin CONCLUZII SI RECOMANDARIScoala TVET trebuie plasata in pozitia in care sa evite atat supraraspunsul cat si subraspunsul la exigentele formulate de economie, piata fortei de munca, dezvoltare profesionala si personala Noile coordonate ale invatamantului TVET vizeaza: configurarea retelei scolare si a ofertei scolare, formarea profesionala, abilitatile absolventilor, baza materiala, consilierea si orientarea in cariera, acces la educatie al grupurilor dezavantajate, eficienta interna si externa a scolii ,diversificarea parteneriatelor si retelelor scolare pe domenii de interes,reducerea abandonului si cresterea gradului de retentie scolara, revizuirea indicatorilor nr elevi pe cadru didactic si cheltuieli pe elev din punct de vedere al eficiente etc , cresterea nr de scoli autorizate pentru formare profesionala in toate zonele regiunii etc Strategia formarii profesionale continue trebuie sa antreneze toate cadrele didactice din invatamantul TVET, avand in vedere noile competente pe care trebuie sa le dobandeasca elevii din acest segment educational Aceasta strategie, imbinata cu politica de recrutare a specialistilor, trebuie sa asigure personal calificat pentru toate specializarile, in toate scolile TVET Pornind de la beneficiile pe care parteneriatul cu agentii economici poate sa le aduca scolii si elevilor sai din perspectiva dezvoltarii personale si a insertiei socio-profesionale, va trebui sa se puna accent pe : - identificarea agentilor economici cu valoare de potentiali parteneri ai scolii;- clarificarea conditiilor concrete pentru derularea efectiva a parteneriatului;- identificarea problemelor nevoilor concrete si cererii de educatie la nivelul partenerilor potentiali;- atragerea partenerilor/specialistilor din sectoare prioritare ale economiei pentru calificari noi solicitate pe piata muncii Consilierea nu orienteaza si nu sprijina suficient invatamantul TVET Prin urmare, se impune eficientizarea activitatii de consiliere prin cresterea numarului de consilieri, a numarului de cabinete de consiliere, dotarea cabinetelor si imbunatatirea mecanismelor de atragere a elevilor catre invatamantul TVET si ocuparea unui loc de munca Pentru scolile TVET cuprinse in diferite programe Phare, baza materiala se apropie de standarde, dar in majoritatea scolilor este necorespunzatoare, in special in scolile din mediul rural unde e o frana in calea demersului formativ Baza materiala existenta in invatamantul TVET nu corespunde progresului tehnic si standardelor actuale de formare profesionala Dotarea si capacitatile existente permit realizarea orelor de instruire practica pentru un numar maxim de 15 elevi Exceptie fac unitatile scolare care au fost scoli de aplicatie in programul Phare VET RO 94 05 , scolile de aplicatie (aflate in curs de reabilitare si dotare cu echipamente didactice) Din totalul elevilor cuprinsi in scoli TVET, majoritatea desfasoara practica in ateliere – scoala (cele mai multe necorespunzatoare), iar cealalta parte la agenti economici si Lipsa laboratoarelor de informatica si a conexiunii la Internet in scoli, impiedica atingerea standardelor de pregatire profesionala Calculatoarele sunt folosite in general pentru initiere, birotica si pentru desfasurarea lectiilor la diferite discipline ( programul AEL) Este necesara o politica coerenta de reabilitare, modernizare si dotare a spatiilor educationale pentru TVET Nivelul de competente si abilitatile absolventilor invatamantului profesional si tehnic nu corespund intotdeauna cu cerintele angajatorilor si in acest sens trebuie dezvoltate abilitati noi: aptitudini spatiale, aptitudini de perceptie a formei, rapiditate in reactii, competitivitate, diplomatie, adaptabilitate, sociabilitate, dinamism etc Un rol deosebit de important il joaca si dezvoltarea abilitatilor de comunicare, utilizarea limbilor moderne si a tehnologiei informationale Totodata vor trebui asimilate si adaptate regulile de convietuire si civilizatie specifice spatiului comunitar Adaptarea prognozata a ofertei educationale in contextul evolutiei economiei judetului Arges va avea in vedere modificari (valabile la nivel regional) ale structurii planurilor de scolarizare si ale retelei scolare dupa cum urmeaza:- reducerea numarului de clase si introducerea de specializari/calificari noi pentru domeniile: agricultura; energie electrica si termica, gaze, apa; colectarea, depozitarea , reciclarea deseurilor;- mentinerea constanta a numarului de clase si introducerea de specializari noi de nivel 3 pentru domeniile: intermedieri financiare si servicii- cresterea numarului de clase si introducerea de calificari/specializari noi, de nivel 2 si 3 in domeniile : constructii, comert, hoteluri si restaurante, transport, electronica, informatica, materiale de constructii- reducerea numarului de clase in domeniile: mecanica, industrie textila, electronica, industrie alimentara, administratie publica – la nivelul judetului exista cerere pentru aceste domenii, dar se recomanda ca aceste clase sa se realizeze in finctie de solicitarea agentului economic, baza materiala a unitatii, resursele umane calificate/titulare Politicile educationale vor tine seama de evolutiile de pe piata fortei de munca ,astfel:1 Ramuri de activitate caracterizate de un dezechilibru accentuat pe piata fortei de munca (cererea este mult inferioara ofertei)Agricultura: - Se impune cresterea nivelului de calificare pentru utilizarea noilor tehnologii in agricultura (nivel 3 de calificare) - Se impune reducerea (cel mult mentinerea) numarului de clase SAM in functie de tendintele locale de dezvoltare (se recomanda ca aceste clase sa se solicite de unitatile de profil si cele apropiate zonelor montane – pentru a permite dezvoltarea agroturismului rural montan)Administratia publica:- Nu se justifica cresteri ale scolarizarii in acest domeniu2 Ramuri de activitate caracterizate de un dezechilibru constant intre cerere si ofertaElectric:- Nu sunt necesare micsorari sau cresteri esentiale fata de situatia actuala Economic:- Nu se prognozeaza modificari esentiale cantitative la nivelul planului de scolarizare;- In domeniul tranzactiilor financiare se impune introducerea unor noi specializari precum brokeri valori si marfuri, agenti asigurari, tehnicieni in activitati economice 3 Ramuri de activitate cu dezechilibru in diminuare (se manifesta cresteri importante a cererilor pe piata fortei de munca)Industria prelucratoare (detine cea mai accentuata crestere a PIB si a valorii adaugate)- Se impune scolarizarea pentru calificari noi (operatori tehnologii neconventionale)- Pentru domeniile electronica si automatizari si electrotehnica este necesara cresterea nivelului de pregatire (cu preponderenta nivel 3 de calificare);- Se inregistreaza tendinta de scadere a nevoilor de forta de munca in industria usoara (diminuarea planului de scolarizare pentru acest domeniu de calificare);- In domeniul materialelor de constructii se impune adaptarea pregatirii profesionale la noile tehnologii si noile materiale utilizate - In domeniul mecanic alocarea claselor sa fie conditionate de solicitarea agentilor economici, strict pe calificarile profesionale cerute pe piata muncii, de agentul economic ce incheie parteneriat cu unitatea respectiva (lucrator in prelucrari la cald, lucrator in lacatusarie mecanica structuri etc ), de baza materiala, resursele umane existente Aceleasi precizari/conditii si pentru domeniul industriei alimentare, prelucrarea lemnului si industrie textila si pielarie Constructii, instalatii si lucrari publice:- In conditiile utilizarii unor tehnologii avansate, se impun cresteri ale nivelului de calificare (cu preponderenta nivelurile 2 si 3 de calificare) ;- Dezvoltarea prognozata a acestui domeniu, impune cresterea planului de scolarizare pentru calificari de nivelurile 2 si 3 Transporturi:- Se inregistreaza o tendinta de crestere economica ceea ce va impune introducerea de calificari noi si competente superioare in acest domeniu (preponderent nivelurile 2 si 3 de calificare); Telecomunicatii:- Fiind un domeniu in dezvoltare, vor fi solicitari crescute pe piata fortei de munca in viitor, de aceea se impune cresterea planului de scolarizare, introducerea de calificari noi si niveluri ridicate de calificare Comert:- Desi ponderea acestui domeniu in formarea VABR este ridicata, in ultimul timp aceasta pondere este in scadere (se recomanda mentinerea la un nivel constant, ca cifra de scolarizare, a pregatirii pentru acest domeniu de calificare); In judetul Arges exista un numar mare de unitati comerciale - Amenajarea de piete en-gros si retele de distributie pentru produsele agricole si modernizarea spatiilor comerciale din mediul rural impun cresterea scolarizarii pentru acest domeniu in mediul rural Turism si alimentatie publica- Se situeaza intre domeniile care vor inregistra cea mai mare dezvoltare in perioada urmatoare, cu accent pe agroturism, in special in zonele montane (judetele Dambovita, Prahova si Arges);- Exista o migratie constanta de personal calificat in acest domeniu spre statele membre U E - Se recomanda dezvoltarea scolarizarii pentru acest domeniu de calificare prin cresterea cifrei de scolarizare si cresterea nivelului competentelor - Membrii CLDPS propun diversificarea ofertei scolare cu specializari corespunzatoare profilului Servicii Baza de date a inspectoratelor scolare nu contine date relevante pentru invatamantul TVET Se impune introducerea noului sistem de indicatori Recomandam infiintarea de scoli de arte si meserii in mediul rural pe domenii/calificari profesionale tinand cont de specificul, traditia zonei MONITORIZARE SI EVALUARE PRAI 6 1 Analiza realizarii obiectivelor PRAI 2005-2013Nivel de progres(0 = nici un progres 1= progres intarziat 2 = progres satisfacator 3 = progres bun) PRIORITATEA 1: ARMONIZAREA SISTEMULUI TVET CU PIATA MUNCII PE BAZA DE STUDII SI CERCETARIObiectiv 1- Promovarea unei oferte educationale a invatamantului TVET, cuprinzand calificari din domenii identificate ca fiind prioritare la nivel regional si asigurarea accesului la educatie pentru populatia de varsta scolara - Nivel progres 3- Planurile de scolarizare au fost fundamentate pe baza nevoilor de calificare din domeniile identificate ca prioritare la nivel regional Au fost incluse si calificarile de nivel 2 si 3 in planurile de scolarizare Actualele planuri de scolarizare raspund solicitarilor locale de formare La solicitarile agentilor economici au fost obtinute suplimentari de locuri pentru scolile cu clase SAM - Aparitia domeniilor noi de calificare in planul de scolarizare SAM (ex : Materiale de constructii – Fabricarea produselor din lemn, Estetica si igiena corpului omenesc), si cresterea ponderii unor domenii de calificare (estetica si igiena corpului omenesc, designer mobila si amenajari interioare, tehnician operator tehnica de calcul – jud Arges)- Dezvoltarea invatamantului TVET din mediul rural cu focalizare pe meserii traditionale sau solicitate de agentii economici O dovada a extinderii invatamantului profesional si tehnic in mediul rural este si selectionarea a 28 de unitati scolare rurale in cadrul finantarilor Phare TVET 2003 si Phare TVET 2004-2006 - Crearea de retele scolare tematice prin arondarea scolilor Phare 2003 si 2004-2006 pe langa centrele de resurse si scolile de aplicatie Phare 2001-2003; arondarea celorlalte scoli TVET din regiune pe langa scolile Phare TVET Progres bun: procesul de corelare functioneaza bine, nu se manifesta franePRIORITATEA 2: ASIGURAREA DE SANSE EGALE PRIN SISTEMUL TVET PRIVIND ACCESUL LA EDUCATIE AL ELEVILOR CU CERINTE EDUCATIONALE SPECIALE (CES) Obiectiv 2 – Cresterea adaptarii scolare, medierea succesului si integrarea profesionala a tuturor elevilor, indiferent de nevoile lor, prin asigurarea accesului la educatie - Nivel progres 1- In scolile Phare TVET au fost desemnati responsabili cu CES si au fost constituite comisii care au elaborat si implementeaza planuri de actiune pentru includerea elevilor cu CES - Cadre didactice din scolile Phare TVET au participat la seminarii de formare privind educatia incluziva in cadrul finantarilor multianuale Phare TVET - In toate scolile TVET din regiune au fost amenajate rampe de acces pentru elevii cu handicap locomotor, iar in unele scoli Phare TVET au fost amenajate toalete pentru astfel de elevi Progres intarziat: procesul de includere a elevilor cu CES este unul destul de timid PRIORITATEA 3: DEZVOLTAREA BAZEI DIDACTICO-MATERIALE A SCOLILOR TVET DIN REGIUNE IN PARTENERIAT CU ALTE ORGANIZATIIObiectiv 3 – Reabilitarea si dotarea minimala cu echipamente didactice a scolilor TVET din regiune - Nivel progres 2- Realizarea la nivelul tuturor unitatilor scolare din sistemul TVET a listelor de actualizare a patrimoniului cu evidentierea dotarii existente dar si a celei necesare in vederea eficientizarii procesului didactic - Cuprinderea in planurile de investitii ale unitatilor scolare a nevoilor prioritare privind dotarea didactico-materiala - 10 scoli de aplicatie (din jud Dambovita si Arges) si un centru de resurse (jud Dambovita) au fost reabilitate din fondurile proiectelor Phare TVET 01 08 01 si Phare TVET 01 08 03 ; la momentul actual se executa lucrarile de reabilitare ateliere la: Grup Scolar Forestier Curtea de Arges, Grup Scolar Agricol "Constantin Dobrescu – Arges" Curtea de Arges, Grup Scolar de Industrializarea Lemnului Pitesti si Colegiul Tehnic Campulung - 64 scoli TVET din regiune au fost dotate cu echipamente IT si birotica din fondurile finantarii multianuale Phare TVET 10 scoli TVET au fost dotate cu echipamente pentru pregatirea profesionala de baza si sunt in curs de dotare cu echipamente didactice specializate conform domeniilor de formare profesionala (29 de scoli sunt situate ]n mediul rural) – in judetul Arges cele patru scoli de aplicatie (ex laborator mecatronica complet – Colegiul Tehnic Campulung, flux tehnologic complet de prelucrarea lemnului si atelier de sudura la Grup Scolar de Industrializarea Lemnului Pitesti etc )- 1 scoala Phare TVET din judet – Colegiul Tehnic Campulung, a fost selectionate Centre suport pentru educatie la distanta in cadrul finantarii Phare TVET 2004-2006, urmand a beneficia de importante dotari IT Progres satisfacator: procesul de reabilitare a infrastructurii si de dotare didactico-materiala a scolilor TVET din regiune a inregistrat reale progrese PRIORITATEA 4: EFICIENTIZAREA RELATIILOR PARTENERIALE EXISTENTE SI DEZVOLTAREA DE NOI PARTENERIATE PENTRU TVETObiectiv 4- Dezvoltarea de parteneriate sociale active de formare profesionala, pe baza de acorduri, pentru toate scolile TVET din regiune pana in 2010 – Nivel progres 2- 4 scoli TVET din judet sunt autorizate ca furnizori de formare profesionala continua pentru calificari corespunzatoare domeniilor de pregatire din oferta de scolarizare - Colegiul Tehnic Campulung, Colegiul Economic "Maria Teiuleanu" Pitesti, Grup Scolar Industrial de Constructii nr 2 Pitesti, Grup Scolar Domnesti Dintre cele 4 unitati, doar Colegiul Tehnic Campulung organizeaza cursuri la momentul actual Recomandam activizarea celorlalte 2 unitati printr-un management mai dinamic - Toate scolile TVET din judet incheie anual acorduri de parteneriat cu agentii economici de profil pentru realizarea instruirii practice a elevilor - Agentii economici sunt membri ai comisiilor de examinare pentru certificarea competentelor profesionale, nivelurile 1, 2 si 3 - Agentii economici, cu care scoala are relatii de parteneriat, participa la elaborarea CDL in cadrul unor comisii mixte cadre didactice – agenti economici, sunt membri in CLDPS - Cu prilejul examenelor de certificare a competentelor profesionale, agentii economici isi recruteaza viitoarea forta de munca din randul absolventilor nivelurilor 1 si 2 de calificare - Implicarea comunitatii in activitatea educativa prin realizarea de proiecte comune cu unitatile scolare Progres satisfacator: relatiile parteneriale viabile ale scolilor TVET sunt cele cu agentii economici pentru instruirea practica a elevilor Uneori aceste parteneriate sunt formale si nu au nici o legatura cu domeniile de calificare din oferta scolii PRIORITATEA 5: DEZVOLTAREA SISTEMULUI TVET PRIN ATRAGEREA DE SPECIALISTI SI FORMAREA CONTINUA A RESURSELOR UMANE DIN SCOLILE TVET ALE REGIUNIIObiectiv 5 – Asigurarea accesului la formare profesionala continua a cadrelor didactice din TVET si a specialistilor atrasi - Nivel progres 2- In fiecare scoala TVET a fost desemnat un responsabil cu perfectionarea cadrelor didactice si s-a realizat bilant al programelor de formare profesionala continua la care au participat cadrele didactice din scoala si o identificare a nevoilor de formare profesionala continua - In fiecare scoala TVET exista un responsabil cu programe si proiecte europene, care disemineaza anual informatia referitoare la bursele de studii oferite prin programele cu finantare europeana (Socrates, Arion etc ) - Exista scoli TVET in regiune care au derulat proiecte in cadrul unor programe cu finantare europeana (Leonardo, Socrates)- Cadrele didactice din scolile pilot TVET au participat la programe de formare profesionala continua desfasurate de CCD judetene, de universitati etc - Formarea profesorilor – cadrele didactice din scolile de aplicatie si centrele de resurse din cadrul proiectelor Phare TVET 01 08 01 si Phare TVET 01 08 03 au participat la seminariile de formare desfasurate in cadrul acestor proiecte privind schimbarile fundamentale din curriculum-ul TVET Progres satisfacator: interesul cadrelor didactice din scolile TVET pentru formarea profesionala continua este scazut, iar atragerea de specialisti este greu de realizat in conditiile in care motivarea personalului didactic se mentine la cote minime PRIORITATEA 6: EFICIENTIZAREA SI DEZVOLTAREA ACTIVITATILOR DE CONSILIERE PROFESIONALA A TINERILORObiectiv 6 - Dezvoltarea cabinetelor de specialitate si a practicilor de consiliere profesionala si de cariera in fiecare scoala TVET - Nivel de progres 2- Participarea unor cadre didactice din scolile de aplicatie si centrele de resurse in cadrul finantarii Phare TVET 01 08 01 si Phare TVET 01 08 03 la seminariile de formare privind orientarea si consilierea profesionala organizate in cadrul acestor proiecte - Cresterea nesemnificativa a numarului de norme didactice de consilieri scolari si de cabinete pentru consiliere si orientare profesionala in scolile TVET - Crearea unor retele de parteneriat pentru orientare si consiliere profesionala de catre scolile Phare TVET din regiune - Prin ISJ-rile si CCD-urile din regiune s-a derulat programul de formare a formatorilor pentru activitati de orientare si consiliere profesionala In anul scolar 2006-2007, vor fi formate toate cadrele didactice care vor desfasura activitate de profesor diriginte, incepand cu anul scolar 2007-2008 Progres satisfacator: Activitatea de orientare si consiliere este inca slab dezvoltata datorita constrangerilor legate de numar mic de cabinete scolare si de norme didactice6 2 Aprecierea generala privind progresul in indeplinirea actiunilor Aprecierea generala: 2(0 = nici un progres 1= progres intarziat 2 = progres satisfacator 3 = progres bun )Justificare:Se inregistreaza progres in actiunile care stau la indemana sistemului de invatamant, fiind implicate in totalitate resursele materiale si umane proprii sistemului Exista situatii izolate in care progresul este incetinit datorita neconcordantelor ce au la baza comunicarea si lucrul in echipa cu partenerii de la nivelul comunitatii locale Progresul este mult incetinit in situatiile in care este conditionat de resursele materiale, de fluctuatia personalului didactic din unitatile TVET si de numarul redus de specialisti 6 3 Actiuni corective Descentralizarea responsabilitatii de la nivelul judetean ( ISJ, CLDPSFP) catre nivelul fiecarei scoli TVET, care trebuie sa devina capabila sa elaboreze programe, politici si strategii pe care, prin resurse proprii, sa le puna in practica Implicarea comunitatii locale si atragerea de noi parteneri in procesul educational CONCLUZII SI RECOMANDARI PLAI cuprinde o analiza a mediului demografic si economic, a pietei muncii si a ofertei scolilor TVET, analiza in urma careia au fost formulate concluzii si recomandari structurate astfel (cu respectarea intocmai a concluziilor si recomandarilor din PRAI):- Oferta scolilor pentru invatamantul profesional si tehnic (TVET)Concluzii Recomandari pentru invatamantul TVETPopulatia scolara din invatamantul preuniversitar a scazut drastic, in perioada 2000 – 2006 Proiectia populatiei scolare din invatamantul primar si gimnazial pentru perioada 2005-2013 indica scaderi semnificative, in medie de 23,1% pe toate nivelurile de educatie Baza didactico-materiala a scolilor TVET este precara Oferta scolara se armonizeaza partial cu piata muncii, generand dezechilibre intre cerere si oferta Mobilitate profesionala scazuta si fluctuatia personalului didactic din invatamantul TVET;Accesul limitat al tinerilor din mediul rural la invatamantul TVETAccesul la educatie pentru elevii cu handicap este limitat de infrastructura necorespunzatoare a scolilor TVETProces lent de transformare a scolilor in furnizori de servicii pentru comunitatile locale;Dezvoltarea slaba a parteneriatelor de tip public – privat Numar mare de elevi / consilier scolar Numar insuficient de cabinete de orientare si consiliere Numar mic de ore de consiliere / elev Restructurarea retelei scolare TVET, in functie de evolutia regionala si locala, prin: - introducerea de specializari/ calificari noi pentru domeniile: agricultura; energie electrica si termica, gaze, apa; colectarea, depozitarea , reciclarea deseurilor;- introducerea de calificari/ specializari noi, de nivel 2 si 3 in domeniile intermedieri financiare si servicii, constructii, comert, hoteluri si restaurante, transport, electronica, informatica, materiale de constructii- reducerea numarului de clase in domeniile: mecanica, industrie textila Asigurarea interna a calitatii in activitatea furnizorilor de educatie si formare profesionala Evitarea de catre scolile TVET a supraraspunsului cat si subraspunsului la exigentele formulate de economie, piata fortei de munca, dezvoltare profesionala si personala Asigurarea accesului la formare profesionala continua a cadrelor didactice din TVET prin stagii de formare metodica, activitati de mentorat, satgii de formare specializata la agentii economici etc Asigurarea scolilor TVET cu personal didactic calificat pentru toate specializarile Necesitatea unei politici coerente de reabilitare, modernizare si dotare a spatiilor educationale pentru TVET PRIORITATEA 1: ARMONIZAREA SISTEMULUI TVET CU PIATA MUNCII PE BAZA DE STUDII SI CERCETARIObiectiv: Promovarea unei oferte educationale a invatamantului TVET, cuprinzand calificari din domenii identificate ca fiind prioritare la nivel regional si asigurarea accesului la educatie pentru populatia de varsta scolara Tinte: 1 Cresterea cu 5 % a insertiei socio-profesionale a absolventilor TVET, pana in 2013 2 Asigurarea continuarii studiilor, dupa invatamantul obligatoriu, pentru cel putin 85% din populatia de varsta scolara a regiunii cuprinsa in invatamantul TVETContext: In regiunea Sud Muntenia se inregistreaza dezechilibre intre cererea de calificare si oferta educationala a scolilor din invatamantul profesional si tehnic, ceea ce determina un grad redus de insertie socio-profesionala a absolventilor Accesul la educatie pentru populatia de varsta scolara este limitat, in principal, de: constrangeri de ordin material (pentru tinerii din mediul rural si cei proveniti din familii defavorizate din punct de vedere economic) dezinteres din partea absolventilor invatamantului obligatoriu pentru continuarea studiilor Se impune astfel elaborarea unei politici de interventie directa pentru a corelarea sistemului educational cu piata muncii De o importanta majora in acest sens il reprezinta infiintarea unui serviciu de cercetare si prognoza a pietei muncii in cadrul Regiunii Sud-Muntenia in scopul corelarii anuale a planului de scolarizare pentru invatamantul TVET cu studiile realizate si prognoza pietei muncii Actiuni pentru atingerea obiectivului: 1 Infiintarea unui serviciu de cercetare si prognoza a pietei muncii in cadrul Regiunii Sud-Muntenia 2 Actualizarea anuala a PRAI pe baza informatiilor privind cerintele pietei muncii3 Actualizarea anuala a PLAI pe baza informatiilor din PRAI, cu particularitati specifice judetului4 Proiectarea anuala a PAS in concordanta cu recomandarile din PRAI si PLAI pentru toate scolile TVET5 Introducerea in documentele de planificare strategica a IPT a unei sectiuni distincte pentru problematica ruralului montan, avand in vedere:- PLAI din toate judetele regiunii care au relief montan- PAS pentru scolile din IPT care ofera formare in agricultura cu specific montan6 Corelarea anuala a planului de scolarizare pentru invatamantul TVET cu studiile realizate si prognoza pietei muncii 1 Dezvoltarea de noi calificari si competente inclusiv pentru agricultura montana pentru nivelele de calificare 2 si 3, conform studiilor realizate 2 Dezvoltarea retelei scolare TVET in mediul rural si realizarea de tandemuri educationale intre scolile TVET din mediul rural si scolile TVET din mediul urban 3 Crearea in mediul rural a unor scoli TVET si initierea /dezvoltarea unor scoli pilot cu profil agromontan, cu arie de actiune acoperitoare pentru principalii masivi muntosi cu infrastructura adecvata (internat, cantina), reprezentative la nivel regional pentru nivelurile 2 si 3 de calificare 4 Asigurarea scolilor TVET din mediul rural cu cadre didactice calificate PRIORITATEA 2: ASIGURAREA DE SANSE EGALE PRIN SISTEMUL TVET PRIVIND ACCESUL LA EDUCATIE AL ELEVILOR CU CERINTE EDUCATIONALE SPECIALE (CES) Obiectiv: Cresterea adaptarii scolare, medierea succesului si integrarea profesionala a tuturor elevilor, indiferent de nevoile lor, prin asigurarea accesului la educatie Tinta: Cresterea pana in anul 2013 a gradului de cuprindere in IPT a elevilor cu CES Context: O alta problema cu care se confrunta Regiunea Sud Muntenia o reprezinta accesul limitat al tinerilor din mediul rural la invatamantul TVET si al elevilor cu dificultati de invatare si cu handicap (acces limitat de infrastructura necorespunzatoare a scolilor TVET) La aceasta se adauga faptul ca ponderea populatiei de etnie rroma in totalul populatiei regiunii depaseste ponderea acesteia la nivel national Actiuni pentru atingerea obiectivului: 1 Identificarea problemelor de acces la IPT a elevilor cu CES2 Crearea conditiilor de acces si invatare pentru elevii cu handicap 3 Formarea profesorilor pentru utilizarea strategiilor de predare – invatare pentru elevii cu CES4 Infiintarea de clase pentru invatamantul TVET in localitatile cu populatie preponderent de etnie rroma si initierea unor actiuni pentru scolarizarea acestora 5 Implementarea unor programe de sprijin material si de acordare a sansei a II-a pentru tinerii din grupuri defavorizate PRIORITATEA 3: DEZVOLTAREA BAZEI DIDACTICO-MATERIALE A SCOLILOR TVET DIN REGIUNE IN PARTENERIAT CU ALTE ORGANIZATIIObiectiv: Reabilitarea si dotarea minimala cu echipamente didactice a scolilor TVET din regiune Tinta: 1 Reabilitarea a 60% din numarul scolilor TVET ale regiunii 2 Dezvoltarea bazei materiale a scolilor TVET din regiune: toate scolile TVET sa aiba dotare minimala conform domeniilor de calificare si 50% dintre acestea sa aiba dotare conform standardelor Context: Calitatea in educatie inseamna asigurarea pentru fiecare educabil a conditiilor pentru cea mai buna, completa si utila dezvoltare De aceea trebuie asigurate conditiile necesare desfasurarii corespunzatoare a activitatilor de educatie si formare profesionala a elevilor Calitatea cladirilor scolilor poate avea un impact semnificativ asupra dorintei elevilor de a merge la scoala si asupra capacitatii lor de a accesa tipul adecvat de formare In acest sens toate cladirile trebuie partial sau total reabilitate pana in 2013 si dotate minimal Scolile nu sunt accesibile pentru elevii cu probleme de mobilitate, iar atelierele pentru instruirea practica a elevilor sunt intr-un proces de degradare fizica si morala si nu corespund progresului tehnic si standardelor actuale de formare profesionala Este necesara o politica coerenta de reabilitare, modernizare si dotare a spatiilor educationale pentru TVET Actiuni pentru atingerea obiectivului: 1 Identificarea nevoilor de reabilitare si a necesarului de echipamente didactice pentru scolile TVET din regiune 2 Elaborarea proiectelor de reabilitare si de dotare cu echipamente didactice a scolilor TVET din regiune 3 Dezvoltarea bazei materiale in scolile pilot cu profil agromontan: ferma didactica, ateliere scoala si laboratoare (organizate si dotate corespunzator agriculturii montane si pluriactivitatii cu o componenta de agroturism inclusa) si facilitati de tip campus 4 Identificarea surselor de finantare, reabilitarea si dotarea cu echipamente didactice a scolilor TVET 5 Transferul bazei materiale neutilizate, la nivelul regiunii6 Crearea de ateliere mobile de instruire practica pentru domeniile de formare profesionala care permit acest lucru PRIORITATEA 4: EFICIENTIZAREA RELATIILOR PARTENERIALE EXISTENTE SI DEZVOLTAREA DE NOI PARTENERIATE PENTRU TVET Obiectiv: Dezvoltarea de parteneriate sociale active de formare profesionala, pe baza de acorduri, pentru toate scolile TVET din regiune pana in 2010 Tinta: Incheierea a cel putin 2 acorduri de parteneriat pentru fiecare scoala TVET, conform domeniilor de calificare scolarizate Context: Parteneriatul social pentru formarea profesionala in Regiunea Sud Muntenia poate fi eficientizat prin: implicarea activa a partenerilor sociali in formarea profesionala initiala si continua transformarea scolilor TVET in furnizori de servicii pentru comunitatile locale dezvoltarea parteneriatelor de tip public - privat implicarea reala a partenerilor sociali in identificarea oportunitatilor de integrare profesionala a absolventilor TVET autorizarea scolilor TVET ca furnizori de formare profesionala continua Actiuni pentru atingerea obiectivului: 1 Actiuni de informare a agentilor economici din regiune privind necesitatea implicarii active in formarea profesionala initiala si continua 2 Autorizarea scolilor TVET ca furnizori de formare profesionala continua3 Dezvoltarea de programe de formare profesionala continua de catre scolile TVET autorizate 4 Incheierea de acorduri de parteneriat pentru scolile TVET5 Eficientizarea parteneriatelor prin implicarea partenerilor sociali in actiunile privind integrarea pe piata muncii a absolventilor TVET 6 Consolidarea parteneriatului social prin antrenarea in procesul decizional si de planificare strategica a IPT a reprezentantilor institutiilor si organizatiilor relevante pentru ruralul montanPRIORITATEA 5: DEZVOLTAREA SISTEMULUI TVET PRIN ATRAGEREA DE SPECIALISTI SI FORMAREA CONTINUA A RESURSELOR UMANE DIN SCOLILE TVET ALE REGIUNIIObiectiv: Asigurarea accesului la formare profesionala continua a cadrelor didactice din TVET si a specialistilor atrasi Tinta: Participarea in procent de 80% a cadrelor didactice din invatamantul TVET si a specialistilor atrasi la cursuri de formare profesionala continua Context: Regiunea Sud Muntenia se confrunta in continuare cu o mobilitate profesionala scazuta si fluctuatie a personalului didactic din invatamantul TVET;In general, suplinitorii necalificati pentru invatamantul profesional si tehnic sunt cadre didactice cu studii superioare care predau alte discipline decat cea inscrisa pe diploma (domeniul constructii si lucrari publice, fabricarea produselor din lemn, industrie textila si pielarie, estetica si igiena corpului omenesc, agricultura etc ) Aceste cadre didactice se regasesc in special, in mediul rural, la scolile cu clase de arte si meserii Pentru domeniile prioritare (constructii, electric, industrie alimentara, industria textila), sunt in sistem multe cadre didactice pensionabile si pensionare De aceea formarea profesionala continua, care trebuie sa antreneze toate cadrele didactice din invatamantul TVET, trebuie imbinata cu politica de recrutare a specialistilor, care trebuie sa asigure personal calificat pentru toate specializarile in toate scolile TVET Actiuni pentru atingerea obiectivului: 1 Identificarea nevoilor de formare profesionala a resurselor umane din scolile TVET si asigurarea accesului acestora la programe de formare profesionala continua 2 Infiintarea de noi centre de resurse si eficientizarea celor existente la nivel regional cu filiale specializate pe domenii 3 Atragerea specialistilor agentilor economici in invatamantul TVET 4 Programe de formare profesionala continua a cadrelor didactice de specialitate pentru dezvoltarea competentelor specifice agriculturii montanePRIORITATEA 6: EFICIENTIZAREA SI DEZVOLTAREA ACTIVITATILOR DE CONSILIERE PROFESIONALA A TINERILOR Obiectiv: Dezvoltarea cabinetelor de specialitate si a practicilor de consiliere profesionala si de cariera in fiecare scoala TVET Tinta: Extinderea serviciilor de consiliere si orientare profesionala pentru toti elevii din invatamantul TVET, pana in 2013, pentru crestrea sanselor de integrare pe piata muncii Context: Scoala, ca institutie sociala cu functii multiple, trebuie sa raspunda nu doar nevoilor informationale ale elevului, ci si a celor psihologice si sociale Scopul ultim al educatiei este pregatirea elevului pentru viata Cresterea numarului de esecuri, abandonuri scolare, de comportamente delincvente, sau nesanatoase, de tulburari emotionale in randul elevilor, indica faptul ca ar trebui sa se faca mai mult in aceasta directie Consilierea este un proces complex ce cuprinde o arie larga de interventii care impun o pregatire profesionala de specialitate Profesorul de scoala abilitat pentru consilierea educationala nu are competente in consilierea de criza si consilierea psihologica Aceste activitati reprezinta domenii de interventie ce tin strict de competenta psihologului In judetul Arges exista in continuare un numar insuficient de cabinete de orientare si consiliere si un numar mic de ore de consiliere / elev (1 ora/elev) Consilierea nu orienteaza si nu sprijina suficient invatamantul TVET Prin urmare, se impune eficientizarea activitatii de consiliere prin cresterea numarului de consilieri, a numarului de cabinete de consiliere, dotarea cabinetelor si imbunatatirea mecanismelor de atragere a elevilor catre invatamantul TVET si ocuparea unui loc de munca Actiuni pentru atingerea obiectivului: 1 Formarea competentelor de orientare si consiliere pentru cadrele didactice din TVET2 Cresterea numarului de posturi didactice pentru consilieri scolari 3 Asigurarea unui cabinet de consiliere profesionala, cu dotare minimala, in fiecare unitate scolara TVET 4 Programe de orientare si consiliere profesionala, adaptate grupurilor tinta din ruralul montan