calificativ.ro  »  Resurse Elevi  »  Cultura generala  »  ISTORIA MARILOR ORASE

ISTORIA MARILOR ORASE

calendar_month 01 Feb 2007, 00:00
Londra, Parisul si New York-ul se numara printre cele mai mari si mai importante orase din lume. Toate trei se pot mandri cu o istorie indelungata si plina de evenimente. Dar care sunt originile lor? Cine si cand a intemeiat aceste orase?

Londra - o fosta asezare comerciala romana
Pe locul unde se ridica astazi Londra se afla candva o obscura asezare celtica. In anul 43 e.n. a fost cucerita de romani, care au denumit-o Londinium. Romanii au construit un pod peste raul Tamisa si au folosit aceasta asezare ca punct de plecare pentru transporturile navale de produse agricole sau minerale. Sub conducerea lui Septimius Severus, Londinium a devenit rapid principalul centru comercial din provincia Britania Superior. In anul 61 e.n., o banda de rebeli britoni, condusi de regina Boadicea, au distrus aceasta asezare, dar Londinium a fost reconstruit in scurta vreme si inconjurat cu un zid de aparare in secolul al II-lea e.n. Cand insa romanii au parasit Britania, la inceputul secolului al V-lea e.n., dupa cucerirea anglo-saxona, orasul a redevenit temporar un loc neinsemnat. Sub ocupatie daneza, multe parti ale Londrei au fost pur si simplu lasate in paragina. In anul 886, saxonii, condusi de regele Alfred cel Mare, au cucerit o mare parte din oras, care fusese resedinta de scaun a regilor Essex-ului, inca din secolul al VII-lea. Apoi, in anul 1066, normanzii au cucerit orasul si, dupa victoria obtinuta in batalia de la Hastings, Wilhelm Cuceritorul a fost primul rege incoronat la Westminster Abbey. El a garantat orasului privilegii deosebite. In anii care au urmat, orasul s-a luptat pentru a-si obtine independenta politica si economica. In 1192, cetatenii Londrei au ales primul Lord Primar, iar din 1351, Consiliul Londrei. Pana la sfarsitul secolului al XIV-lea, monarhul aflat pe tron avea voie sa intre doar cu permisiune speciala in orasul liber al Londrei, care era guvernat independent. Dezvoltarea orasului se afla in mainile unei elite a breslei negustorilor, care au pus pe picioare comertul englezesc, ca membri in Hansebund.

Parisul - intemeiat de galiLa jumatatea secolului al III-lea i.e.n., parisii, un trib galic, au colonizat insula de pe Sena, Ile de la Cité, si au intemeiat asezarea Lutuhezi, numita ulterior Lutetia Parisiorum. In anul 52 i.e.n., aceasta asezare fortificata a fost cucerita de romani. Desi in secolul I e.n. au fost construite pe malul stang al Senei bai termale, un forum si un amfiteatru, Lutetia a ramas un oras destul de neinsemnat in Galia romana. Invazia merovingienilor in anul 486 e.n. a pus capat stapanirii romane. Sub domnia lui Clovis I, Parisul a devenit capitala Frantei in anul 508 e.n. Sub domnia dinastiei carolingiene, orasul a fost atacat in repetate randuri de normanzi si a coborat temporar la statutul de resedinta a unor conti. La sfarsitul secolului al X-lea, capetienii au stabilit capitala Frantei la Paris. Filip al II-lea, denumit si Filip August (1180-1223) a cerut ca orasul, care avea aproximativ 100.000 de locuitori, sa fie fortificat, si astfel Parisul a devenit resedinta oficiala a regilor Frantei. In 1301, un palat regal a fost construit pe Ile de la Cité. Zidul de pe malul stang al Senei a fost reconstruit sub domnia lui Carol al V-lea, pentru a apara mai bine orasul impotriva englezilor, iar in 1370 el a cerut ca un alt zid sa fie construit pe malul drept al Senei. Pe locul acesta se intind astazi marile bulevarde ale Parisului. Incepand din secolul al XVII-lea, familia regala s-a mutat la Versailles, insa datorita rolului sau jucat in economie, Parisul a ramas cel mai important oras al tarii.



New York City - colonizat de olandezi Zona din jurul New York-ului modern a fost initial locuita de triburile de irochezi si Algonquin (sau Algonkin). Navigatorul florentin Giovanni da Verrazzano, care naviga din insarcinarea regelui Francisc I, a fost primul european care a acostat in Golful New York, in anul 1524. Verrazzano a descoperit regiunea Manhattan, pe care bastinasii o numeau "Manahatta", dar si raul care ulterior a fost numit Hudson, in onoarea exploratorului Henry Hudson. In jurul anului 1620, compania Dutch West Indian a fondat aici colonia Nieuw Nederland, iar in 1626, ei l-au insarcinat pe Peter Minnewit, un german aflat in serviciul lor, sa intemeieze asezarea comerciala Nieuw Amsterdam in extremitatea sudica a insulei Manhattan. Noi si noi asezari au aparut si s-au dezvoltat rapid in jurul acestui centru comercial, pana la mijlocul secolului al XVII-lea, apoi au devenit mici burguri cunoscute sub numele de Bronx, Brooklyn, Queens si Staten Island. In 1664, Peter Stuyvesant, guvernatorul de atunci al coloniei, a capitulat in fata englezilor, care au redenumit orasul New York, in cinstea ducelui de York. Cinci ani mai tarziu, olandezii si-au recucerit colonia. In final insa, aceasta a intrat definitiv sub stapanire britanica in 1674. Primele atestari scrise ale orasului New York dateaza din anul 1683. AscensiuneaDe la originile lor umile, de marunte asezari si puncte comerciale, Londra, Parisul si New York-ul au crescut inexorabil, devenind centre ale comertului international si bastioane ale influentei politice si culturale. Nici razboaiele, nici revolutiile, nici alte tipuri de catastrofe nu au reusit sa impiedice acest proces de dezvoltare.

Londra - un oras al dezvoltarii explozive, in pofida Marii Ciume si a Marelui IncendiuIstoria tulbure a Londrei include numeroase dezastre. In secolului al XVI-lea, s-au format primele mari companii comerciale si au inceput primele schimburi de bunuri si produse, care au contribuit la dezvoltarea economica rapida a orasului. In perioada 1664-65, insa, orasul a fost devastat de Marea Ciuma, care a facut ravagii, soldandu-se cu peste 70.000 de victime. In luna septembrie a anului urmator, un incendiu cumplit a distrus portiuni masive din vechiul oras. Aproximativ 13.000 de case si 89 de biserici au fost mistuite de flacari. Lucrarile de reconstructie s-au bazat in principal pe schitele facute de Sir Christopher Wren, iar orasul s-a extins catre vest, spre comunitatile din Kensington si Chelsea. In anii care au urmat, multe piete publice mari - printre care Grosvenor, Berkeley si Hanover Square - au fost construite in aceste noi suburbii, in extremitatile vestice ale orasului. S-a imbunatatit calitatea rezervelor de apa, au fost construite sisteme de canalizare si strazile au fost pavate cu pietre. In perioada 1675 - 1711, Wren a incheiat lucrarile la marea sa capodopera: catedrala St. Paul, cu un dom inalt de 110 metri. Spre finalul secolului al XVII-lea a fost construit Soho, o retea de strazi in unghiuri drepte care inconjoara Soho Square, precum si noul cartier Westminster.

Paris - sange si revolutie
Si Paris a fost nevoit sa supravietuiasca unui numar de catastrofe inainte de a deveni o metropola internationala. In perioada 1420 - 1436, in timpul Razboiului de o suta de ani, orasul a fost sub ocupatie britanica. In timpul razboaielor hughenote, care au inceput in 1562, dupa masacrul de la Vassy, Parisul a ramas un bastion al catolicismului. Pe 14 august 1572 - de ziua Sf. Bartolomeu - mii de protestanti francezi au fost ucisi in Paris si in regiunile invecinate. Au existat insa si elemente pozitive: Ludovic al XIV-lea, care a domnit incepand din 1643, a introdus o serie de masuri de modernizare, intre care imbunatatirea rezervelor de apa si mai multe spitale administrate de stat. De asemenea, el a cerut ca zidurile vechiului oras sa fie daramate si in locul lor a construit marile bulevarde. In 1789, Revolutia Franceza a inceput cu caderea Bastiliei. Poporul din Paris a deschis drumul catre abolirea monarhiei si proclamarea primei Republici franceze. Pentru aparare au fost ridicate noi fortificatii in perioada 1841-45. Cu 94 bastioane, 16 forturi si o lungime totala de 39 kilometri, acest nou zid a facut ca Parisul sa devina cel mai mare oras fortificat din lume.

New York City - un simbol al dezvoltarii si prosperitatii
Si New York-ul a trait experiente pline de groaza si confuzie, trecand prin diferite razboaie si conflicte armate. Orasul a jucat un rol important in timpul luptei pentru independenta a Americii. O scurta perioada de timp, aici a fost cartierul general al lui George Washington. De la batalia de la Long Island (1776) si pana la finalul Razboiului de Independenta, in 1783, New York-ul a fost ocupat de trupele britanice. Orasul fusese de asemenea grav afectat in urma a doua incendii de proportii, care s-au produs in 1776 si 1778. In anii care au urmat insa, New York-ul a profitat de pe urma unui comert infloritor. Avand o locatie favorabila, pe coasta Atlanticului si Canalul Erie (terminat in 1825), orasul s-a putut dezvolta rapid. Imigranti plini de sperante au inceput sa soseasca aici in valuri, din intreaga lume, iar populatia a crescut rapid, ajungand la aproximativ 100.000 de locuitori. La inceputul secolului al XIX-lea, New York-ul nu era doar cel mai mare oras din SUA, ci si un simbol al dezvoltarii si prosperitatii - desi fiecare al saptelea locuitor newyorkez traia in saracie la vremea respectiva. Orasul se dezvolta rapid, iar Planul Randel, care a propus o retea de strazi care sa poarte numere in loc de nume, si-a pus amprenta in mod hotarator asupra sa. In 1858 au fost incheiate si lucrarile de amenajare pentru Central Park. In 1883 a fost inaugurat Podul Brooklyn, care lega Brooklyn-ul de insula Manhattan. Avand 1.052 metri lungime, la vremea respectiva a fost cel mai lung pod suspendat din lume si primul construit integral din otel. In 1898, vechile burguri Bronx, Brooklyn, Manhattan, Queens si Richmond (Staten Island) au fost incorporate intr-un singur district administrativ: "Marele New York."



 
Sondaj
Considerati ca elevii ar trebui sa aiba teme de vacanta?