O SCRISOARE PIERDUTA




Comedia

Este o specie literara a genului dramatic, ce evoca personaje, intamplari, moravuri intr-un fel care starneste rasul, avand un final fericit.

Esenta comicului consta in contrastul dintre frumos si urat, dintre esenta si aparenta, dintre scop si mijloace, dintre intentie si realizare, dintre valoare si non-valoare etc. El se manifesta sub forme diferite: umor, satira, ironie, sarcasm si grotesc.

Exista mai multe tipuri de comic: de situatie, de limbaj, de moravuri si de caracter.

In functie de tipul de comic, comediile pot fii: de caracter, de moravuri, de intriga, cunoscuta si sub numele de farsa etc.


O scrisoare pierduta de Ion Luca Caragiale


I.L. Caragiale unul dintre marii clasici ai literaturii romane alaturi de Mihai Eminescu, Ion Creanga, Ion Slavici, promoveaza la noi drama moderna, in spiritul in care aceasta se va dezvolta in secolul al XX-lea in literatura europeana.

A scris “Momente si schite”, prin care a realizat o adevarata comedie umana a timpului sau, a creat nuvele fantastice si psihologice (“Calul dracului”, “La hanul lui Manjoala”, “In vreme de razboi” etc.), iar in comediile sale (“O nopate furtunoasa”, “O scrisoare pierduta”, “D’ale carnavalului”) a transpus estetic adevarul ca lumea in datele ei fundamentale, nu evolueaza esential.

“O scrisoare pierduta” a fost mai intai citita intr-o sedinta a societatii literare “Junimea”, iar premiera a avut loc pe 13 noiembrie 1884 pe scena Teatrului National din Bucuresti.

Aceasta piesa de teatru este o comedie de moravuri (politice, sociale, familiale), iar titlul sugereaza pretextul in jurul caruia se dezvolta intamplarile – pierderea de catre Zoe Trahanache a unei scrisori de amor primita de la Stefan Tipatescu, prefectul judetului.

Tema comediei o constituie prezentarea vietii social-politice dintr-un oras de provincie, in preajma alegerilor pentru Camera, in lupta electorala antrenandu-se atat fortele puterii, cat si cele ale opozitiei.

Actiunea de desfasoara in “Capitala unui judet de munte”, pe fondul unei agitate campanii electorale ce sugereaza conflicte intre cei aflati la putere: Stefan Tipatescu, Zaharia Trahanache, Zoe Trahanache, si reprezentantii opozitiei, Nae Catavencu, urmat de dascalime: Ionescu, Popescu.

Din punct de vedere compozitional, tehnica folosita este aceea a “bulgarului de zapada” constand in amplificarea treptata a conflictelor, pornind de la cel fundamental: Catavencu – Tipatescu, Zoe si Zaharia Trahanache, la cele secundare prin: repetitie, evolutie inversa, rasturnari de situatie, interferenta grupurilor de personaje aflate in conflict.

Piesa are 4 acte, cuprinzand fiecare 9,14,7 si, respectiv, 14 scene.

Actul I cuprinde in primele 2 scene expozitiunea, in care facem cunostinta cu Tipatescu prefectul judetului, si cu Pristanda, politaiul orasului.

Intriga comediei constituie pierderea scrisorii, care va declansa desfasurarea intregii actiuni. Tipatescu afla de la Pristanda ca Nae Catavencu a intrat in posesia unei scrisori care ii poate asigura reusita in alegeri. Alertat, prefectul ii ordona politaiului sa afle despre ce este vorba, dar, intretimp, Zaharia Trahanache si Zoe sotia sa, sunt santajati de Catavencu cu publicarea scrisorii compromitatoare daca nu il vor sprijinii in alegeri.

Pe scena isi fac aparitia si Farfuridi si Branzovenescu (primul fiind preferatul puterii pentru functia de deputat).

Zoe si Stefan Tipatescu afla de la Cetateanul turmentat ca Nae Catavencu i-a sustras scrisoarea.

In actul al 2-lea actiunea se tensioneaza treptat. Farfuridi si Branzovenescu trimit o depesa la “Centru”, la Bucuresti, acuzandu-l pe prefect de tradare. Pristanda il aresteaza pe Catavencu din ordinul lui Tipatescu. Speriata, Zoe accepta sa se intalneasca cu Nae Catavencu si incearca sa il convinga pe prefect sa il sustina in alegeri. Initial, Tipatescu refuza, ca apoi sa accepte sa fie de partea lui Nae Catavencu. Cetateanul turmentat este safatuit sa faca si el acelas lucru.

Intretimp, de la “Centru” soseste o depesa prin care se cere sa se anunte candidatura lui Agamita Dandanache.

In actul al III-lea, actiunea atinge punctul culminant, acesta este actul discursurilor candidatilor: Discursul incoerent si agramatical al lui Farfuridi, precum si cel demagogic al lui Nae Catavencu.

Atunci cand Trahanache le arata prefectului si Zoei polita falsificata de Catavencu, hotarat sa anunte candidatura lui Agamita Dandanache are loc o incaierare pusa la cale de Pristanda, in timpul careia Nae Catavencu isi pierde palaria pe care o gaseste Cetateanul turmentat.

In actul al IV-lea se produce deznodamantul. Dandanache povesteste cum, tot printr-un santaj (foloseste tot o scrisoare de amor) a ajuns sa fie propus “de la Centru”.
In incaierarea din actul al III-lea Cetateanul turmentat a reintrat in posesia scrisorii iar acum i-o da “adrisantului”. Nae Catavencu, amenintat cu polita falsificata, accepta sa conduca festivitatea in cinstea noului deputat, totul terminandu-se intr-o atmosfera de impacare.

“O scrisoare pierduta” este o creatie dramatica. Este structurata in acte (4) si scene (9,14,7,14). Modalitatea principala este dialogul, caruia i se altura monologul dramatic.

Unele scene sunt alcatuite numai din monolog, datorita prezentei unui singur personaj.

In cadrul dialogului se remarca diversitatea replicilor care constituie si o modalitate de realizare a comicului.

De cele mai multe ori replicile sunt dinamice, uneori scurte, alte ori mai ample, incercand sa capteze atentia partenerului de discutie.

Conflictului de baza al piesei i se subordoneaza o serie de conflicte secundare.

Conflictul principal se declanseaza o data cu amenintarea lui Nae Catavencu de a publica scrisoarea si evolueaza treptat. Zoe se alerteaza si accepta, in cele din urma conditiile impuse de Catavencu, in timp ce Trahanache este convins ca scrisoarea este o plastografie. Lovitura de teatru vine catre finalul piesei, cand ravnita candidatura este atribuita unui trimis de la “Centru”, Agamemnon Dandanache, “mai prost decat Farfuridi” si “mai canalie decat Catavencu”.

Conflictul “se stinge” atunci cand scrisoarea revine la Zoe prin intermediul cetateanului turmentat iar Nae Catavencu deposedat de obiectul santajului, accepta toate conditiile impuse de Zoe.

Conflictul principal antreneaza si alte conflicte secundare. Farfuridi si Branzovenescu se tem ca vor fi tradati si intra in disputa cu Tipatescu, cu Zoe si Trahanache. De asemenea, apar conflicte si intre Stefan Tipatescu si Zoe, legatate de sustinerea candidaturii lui Nae Catavencu. In actul al III-lea, in pauza dintre cele 2 discursuri, Farfuridi si Catavencu intra in conflict, cel de-al doilea fiind acuzat ca este “candidatul prefectului”.

Derularea faptelor, declansate de pierderea repetata a scrisorii, de catre destinatar si apoi de catre santajist, evolutia conflictelor, comportarea si limbajul personajelor pun in evidenta trasatura esentiala a oricarei comedii: starnirea rasului si finalul comic prin rezolvarea neasteptata a situatiei initiale.

Comicul se realizeaza in aceasta piesa printr-o diversitate de mijloace.

Astfel, comicul de situatie se obtine prin pierderea repetata a scrisorii, care creeaza o aglomerare de intamplari comice de mare savoare, la care participa toate personajele. Prin discursurile alambicate, pline de tautologii si nonsensuri, Agamita Dandanache, Nae Catavencu, Farfuridi, Trahanache se pun in situatii comice. De asemenea, incapacitatea lui Zaharia Trahanache de a-l banui pe Tipatescu de o relatie amoroasa cu propria sotie duce la comicul de situatie. Totodata, comica este situatia din final cand cele 2 tabere adverse se impaca si farsa electorala se incheie cu un compromis.

Comicul de caracter se naste din comportarea personajelor, din atitudinea lor si din ipostazele in care acestea sunt prezentate. Toti participantii la actiune sunt niste regizori ai unor situatii neserioase, generatoare de ras. Pe scena evolueaza niste personaje minore care isi asuma roluri majore, incompatibile cu propriile puteri. Catavencu pretinde ca este patriot, dar nu urmareste decat propriile interese meschine. Dandanache se comporta ca un ramolit, dar este un abil care stie foarte bine ce vrea.

In memoria spectatorului sau cititorului raman de asemenea replici, discursuri memorabile, ticuri, ce vor deveni dealungul timpului, expresii definitorii ale unui inimitabil comic de limbaj. Astfel acest tip de comic se realizeaza prin ticurile verbale ale personajelor: “ai putintica rabdare”, “curat”, prin pronuntarea gresita a unor neologisme si a unor cuvinte obisnuite: “renumeratie”, “famelie”, “enteres”, “bampir”, etc. Alteori cuvintelor li se da alt sens: “capitalist” cu sens de locuitor al capitalei, unele structuri contin nonsensuri: “Industria romana este admirabila, e sublima, dar lipseste cu desavarsire.”

Nu lipsesc nici contradictiile de termeni: “doisprezece trecut de fix”, expresiile pleonastice: “unde nu e moral, ecolo e coruptie”, tautologiile: “enteresul si iar enteresul”, cacofoniile: “sa zica ca nu le are”, analocolutul: “eu, care familia mea… si eu ca romanul impartial… in sfarsit sa traiasca”.

Toate aceste elemente de limbaj se imbina intr-o diversitate de stiluri: familiar (colocvial), oratoric, administrativ, publicistic. Multe personaje folosesc un registru al limbajului (un stil) in totala contradictie cu situatia concreta a momentului. Astfel, Catavencu vorbeste in fata lui Pristanda intr-un stil oratoric, sententios, renuntand la stilul obisnuit, familiar de pana atunci. Consecintele sunt comice, pentru ca este evidenta nepotrivirea asa cum se simte si in cazul ridicol in care noul ales, Dandanache, se adreseaza multimii, care aclama, in stilul lui peltic, familiar, incoerent.

Comicul onomastic (comicul numelor personajelor). Aproape toate personajele au nume definitorii evocatoare pentru trasaturile dominante de caracter. Astfel, Trahanache sugereaza tergiversarea, amanarea. Dandanache are un nume ciudat: se alature 2 cuvinte asociate in mod socant, Dandanache, provenind de la “dandana”, care inseamna “belea, incurcatura”, iar Agamemnon – numele unui erou grec. Catavencu sugereaza limbutia, betia de cuvinte (de la “cata” = “persoana cicalitoare”) sau caracterul duplicitar (“cataveica” = “haina cu doua fete”). Pristanda este nuemele unui dans moldovenesc, politistul jucand dupa cum bate vantul politic. Tipatescu este un tip important in viata politica, dar capabil si de aventuri amoroase. Farfuridi si Branzovenescu au nume cu rezonante culinare.

Exista de asemenea un comic al intentiilor, care reiese din atitudinea scriitorului fata de evenimente si oameni. Substanta piesei este supusa unor modalitati de tratare diferita: ironica, umoristica, sarcastica, groteasca etc. I.L. Caragiale isi iubeste personajele, este ingaduitor fata de ele, dar nu ezita sa trateze cu ironie trasaturi care ii fac pe oameni ridicoli.

Caracterizarea personajelor

I.L. Caragiale a creat personaje reprezentative pentru societatea din vremea respectiva; sunt tipuri umane, personaje de factura clasica, avand predominanta o trasatura de caracter careia i se subordoneaza altele.

Personajele sunt privite in complexitatea lor.

Trahanache, prezidentul tuturor “comitetelor si comitiilor” din judet, este un vanitos inselat. Este tipul incornoratului simpatic, deoarece refuza sa creada, fie din convingere, fie din “enteres”, in autenticitatea scrisorii de amor si in adulterul sotiei. Este un ticait viclean (la randul sau il santajeaza pe Catavencu folosindu-se de polita falsificata) cu stereotipii de comportament si de limbaj (recomanda tuturor sa aiba “putintica rabdare”). Numele lui sugereaza zahariseala si capacitatea de a se modela usor (trahanana = coca moale); il modeleaza “enteresul”, ordinele superiorilor “de la centru”. Exprimarea lui Trahanache este incorecta, agramata. Gandirea si cultura personajului se rezuma la cuvintele fiului sau de la facultate: “unde nu e moral, acolo e coruptie, si o sotietate fara printipuri, vasazica ca nu le are” (truism = adevar evident; cacofonie).

Zoe Trahanache, sotia lui Zaharia Trahanache, este cea mai distinsa figura din dramaturgia lui I.L. Caragiale. Este o femeie voluntara care joaca insa comedia slabiciunii feminine. Nu ezita sa isi insele sotul, iar in momentul descoperirii scrisorii de amor lupta din rasputeri ca sa isi salveze reputatia. Este tipul adulterinei.

Atunci cand isi da seama ca Nae Catavencu este invins, il iarta si ii castiga devotamentul, amintindu-i ca mai sunt “si alte Camere”, adica alte prilejuri pentru a ajunge deputat. Cetateanul turmentat vede in Zoe “o dama buna”.

Tipatescu, prefectul judetului este tipul junelui-prim din teatrul clasic. Este un orgolios fara masura, face abuzuri, incalca legea, accepta compromisuri si administreaza judetul ca pe propria sa mosie.

Stapaneste arta disimularii: fata de Trahanache se preface ca nu stie nimic de scrisoare, fata de Farfuridi si Branzovenescu pozeaza in victima, iar fata de Catavencu devine violent, pentru a-l impresiona, schimbandu-si apoi atitudinea.

Nae Catavencu, avocat, director-proprietar al gazetei “Racnetul Carpatilor” este tipul demagogului ambitios, care umbla cu machiaverlacuri (citeaza frecvent cuvintele lui Machiavelli: “Scopul scuza mijloacele”, pe care i le atribuie “nemuritorului Gambeta”). Este un ambitios care doreste sa depaseasca umila sa conditie politica. Lui Tipatescu ii declara patetic: “Ce vreau? Stii bine ce vreau. Vreau ce mi se cuvine dupa o lupta de atata vreme, vreau ceea ce merit in orasul acesta de gogomani unde sunt cel dintai…intre fruntasii politici.” Indiferent cui se adreseaza, foloseste un limbaj Combastic, pretentios; este ipocrit, teatral, plin de serie. Atunci cand este stapan pe situatie este inflexibil, orgolios, agresiv, incercand sa isi impuna pretentiile. Dar cand situatia se schimba si ii este nefavorabila devine umil, neputincios si accepta fara nici o impotrivire ambitiile impuse de Zoe.

Discursurile personajului sunt niste deliruri verbale cu erori de cultura si gramatica. Stalceste cuvintele (“oneste bibere”), foloseste constructii lipsite de sens (“Industria romana e admirabila, e sublima, dar lipseste cu desavarsire”) ori stupide (“Dupa lupte seculare care au durat 30 de ani…”).

Demagogia personajului este sugerata si de numele sau cu rezonante stridente, substantivul “cata” insemnand “femeie galagioasa, rea de gura”. Nae Catavencu este un tip ce foloseste un limbaj latrator.

Tache Farfuridi intra in aceias categorie a demagogului, dar fara a fi inzestrat cu abilitatea si viclenia lui Nae Catavencu. El este tipul prostului fudul. Trasaturile sale fundamentale sunt: prostia, ingamfarea si lasitatea. Isi marturiseste parerea despre sine, admirandu-se in ipostazele civice (“Eu, am n-am sa-ntalnesc pe cineva, la 10 fix ma duc in targ”) si ideologice (“iubesc tradarea dar urasc pe tradatori!”). Este candidat la apropriatele alegeri parlamentare din partea partidului aflat la putere. Simte ca se fac manevre de culise si accepta chiar si tradarea, daca eneteresele partidului o cer.

Insuficienta intelectuala a personajului se releva prin incoerenta in exprimare, ticuri verbale (“Dati-mi voie!”) prin lipsa logicii.

Iordache Branzovenescu formeaza impreuna cu Farfuridi un cuplu comic atat prin comportare cat si prin numele lor cu rezonanta culinara. Spre deosebire de Farfuridi Branzovenescu este mai domol, mai calm. Ambii traiesc cu spaima ca s-ar putea sa nu fie considerati membrii marcanti ai partidului lor, pe care il apara de sciziune trimitand “la centru” telegrame “semnate anonim”.

Agamemnon Dandanache intruchipeaza imaginea prostului ticalos. Desi poarta numele razboinicului Homeric, Agamemnon produce, prin aparitiile sale, numai “dandanale”. Desi sensibil si ramolit este un veritabil santajist, obtinand candidatura tot cu ajutorul unei scrisori compromitatoare ca si Catavencu. In viziunea dramaturgului Dandanache este “mai prost ca Farfuridi” si “mai canalie decat Catavencu”. Personajul este un stupid peltic, care stalceste cuvintele si care apeleaza la limbajul interjectional specific oamenilor primitivi: “la un caz iar-pac!-la Rasboiul”.

Ghita Pristanda, politaiul orasului, este tipul omului slugarnic si, in acelas timp, adeptul principiului nevestei: “Ghita, Ghita, pupa-l in bot si-i papa tot ca satulul nu crede la al flamand”. Prin umilire si prin servilism, Pristanda urmareste sa obtina avantaje. Asculta orbeste ordinele satapanilor care, la randul lor, trec cu vederea neregulile politaiului atata timp cat le serveste interesele. In ciuda devodamentului si servilismului sau, Pristanda e gata sa isi tradeze stapanii daca s-ar intampla ca Nae Catavencu sa fie ales deputat.

Pristanda este un duplicitar care, intodeauna va fi de partea celuia care detine puterea. Se pregateste pentru orice eventualitate.

Lipsa de cultura a personajului este evidenta. Defaimeaza neologismele: “bampir”, “famelie”, “remuneratie”, “scrofulosi” etc. Repeta automat cuvinte si replici din dorinta de a intra in gratiile stapanilor. Ticul sau verbal “curat”, reliefeaza servilismul lui Pristanda si produce asociatii comice: “curat murdar”, “curat condei”, “curat constitutional”.

Numele personajului luat de la un dans popular sugereaza permanenta agitatie a personajului.

Cetateanul turmentat ia proportiile unui chip abstract devenind simbolul unui intreg popor (alegatorilor naivi si inconstienti). Are un rol important in desfasurarea actiunii deoarece el este acela care gaseste scrisoarea, o pierde si o regaseste, el este acela care domoleste si inteteste conflictul. Nu are aspiratii si pretentii, nici macar o optiune, de altfel ticul verbal al acestuia este: “Eu cu cine votez?”. Ii trateaza pe toti cu indiferenta, uneori ironic si chiar sincer – la indemnul lui Tipatescu de a vota pe cine pofteste, Cetateanul turmentat raspunde: “Eu nu poftesc pe nimeni, daca e vorba de pofte”. Este un tip simpatic, dar nu si inocent, pentru ca desi aduce scrisoarea “adrisantului” nu ezita sa o citeasca mai intai, incalcand etica lucratorului postal.

O scrisoare pierduta – COMEDIE

Ca orice opera dramatica, a fost scrisa cu scopul de a fi reprezentata pe scena si este structurata in acte si scene. Timpul si spatiul sunt limitate.

Caracterul dramatic al operei este evidentiat de folosirea dialogului si a monologului dramatic, dar si de prezenta indicatiilor de regie (scenice) prin care se fixeaza cadrul actiunii si se evidentiaza unele din trasaturile personajului.

Descrierea si naratiunea nu sunt prezente ca moduri de expunere.

O alta trasatura a genului dramatic este prezentarea conflictului dramatic, care se declanseaza o data cu pierderea scrisorii “de amor”. Conflictul evolueaza pe masura ce Nae Catavencu isi santajeaza adversarii, atinge punctul culminant atunci cand este pronuntat numele candidatului si se stinge in momentul in care Nae Catavencu este deposedat de scrisoare. In jurul conflictului de baza se tes si conflicte secundare.

“O scrisoare pierduta” este o comedie pentru ca starneste rasul prin surprinderea moravurilor, a unor tipuri umane, a unor situatii neasteptate. I.L. Caragiale ironizeaza viata de familie, competitia politicienilor (comic de moravuri). Este prezent si comicul de caracter; personajele devin simpatice prin comportare si prin ludicul faptelor, personajele se elibereaza de greutatea existentiala. Gasirea si pierderea scrisorii dau nastere unor emotii si trairi puternice, dar farsa se termina cu impacarea si multumirea tuturor.

 
 
 

32548 vizualizari Nota obtinuta: 6,44
Noteaza:    10
Versiune imprimabila Versiune imprimabila   Salveaza la favorite Salveaza la favorite   Trimite prin Yahoo!M Trimite prin Yahoo!M   Trimite prin e-mail Trimite prin e-mail

ComentariiComentarii (20 comentarii)
Nume asdffgg a scris:

bunicicel

Nume KlanDesTyn a scris:

Frate, eu am nevoie de rezumat pe acte si capitol...

Nume Kasian a scris:

mersi si io mai ajutat sa fac un eveniment cultural pentru ora de roman ms sper sa iau macar 9 sau 10

Nume eu a scris:

bravo frate tot asa i lung umpiuc dar nui bai

Nume hurucles a scris:

foarte bun frate tino tot asa

Nume man a scris:

ba vizi nebuni .........poi daca invet atata.........am sa ajung ca laisor......poate si mai rau........nu frate pe bune fara gluma

Nume edy a scris:

sa fi nebun sa inveti atata pt fiecare romane nuvele poezi comedi etc iti trebe ani omule mai ales kan ziua de azi nimeni nu se omoara cu invatatu....:-j

Nume bandy a scris:

toata lumea este fericita si multumita, eu nu.Pe bune? Pai daca stau sa retin toata porcaria asta si sa am ghinionul sa nu pice, m-am ars grav. Din cauza asta ceea ce caut este ceva scurt si la obiect(minim 2 pagini) nu 10:|

Nume niko a scris:

f buna sper sa imi ajute la bac

Nume alexciobanu a scris:

e boona dar trebuia alt titlu......si asta vream sa spun =))

Nume alexciobanu a scris:

sceneta aste e mult prea boooooooonaaa........dar e si prea mult de citit.....pe mine ma luat 4 ore sa o citesc =))....frate si ma e si faza ca nare dialog....:))

Nume alexciobanu a scris:

sceneta asta e booooooona....... dar cam lunga de citit ...... pe mine ma luat 4 ore sa citesc frate =))....si mai e si faza ca nu are dilog...naspa tare=))

Nume eo a scris:

perfect.............................!!!!!!!!!!!!!!!!!! :x:x:x

Nume GaByShU a scris:

PeRfEcT...!!!:x:x:x

Nume nu a scris:

macar daca scria si expresiile reperate a personajelor

Nume @l3)( a scris:

argumentarea este foarte buna..:D ms

Nume ramonikk a scris:

da e boon

Nume Meme a scris:

e boon

Nume anonim a scris:

chiar asta cautam...multumesc

Nume Anonim a scris:

chiar ce cautam :D:)) ms ..:D :)





Ultimele articole
Vezi descrierea  Comentariu literar O scrisoare pierduta
Vezi descrierea  Comentariu literar "Noaptea de Decemvrie" de Alexandru Macedonski
Vezi descrierea  COMENTARIU LITERAR IUBIRE, BIBELOU DE PORTELAN DE ION MINULESCU
Vezi descrierea  Comentariu literar "Ce e amorul?" de Mihai Eminescu
Vezi descrierea  Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir - prima carte de idei din cultura romana
Vezi descrierea  Comentariu literar "Pescarul Amin" de Vasile Voiculescu
Vezi descrierea  Mitul jertfei zidirii
Vezi descrierea  Femeile din teatrul modern romanesc
Vezi descrierea  Familia in romanul Morometii de Marin Preda
Vezi descrierea  COMENTARIU LITERAR ZODIA CANCERULUI SAU VREMEA DUCAI VODA DE MIHAIL SADOVEANU
Vezi descrierea  COMENTARIU LITERAR CIOCOII VECHI SI NOI CARACTERIZARE DINU PATURICA, TIPUL PARVENITULUI
Vezi descrierea  Comicul din "O scrisoare pierduta"



Joaca Subzero
Joaca Subzero
Joaca Super Mario
Joaca Super Mario
Joaca The Blade
Joaca The Blade
Joaca Zombie Tower
Joaca Zombie Tower
Joaca Zooclan
Joaca Zooclan