IPOSTAZE ALE NATURII IN PASTELURILE LUI V. ALECSANDRI




Pastelurile au fost publicate in "Convorbiri literare" intre 1868-1869, fiind apreciate de Titu Maiorescu ca "un sir de poezii, cele mai multe lirice, de regula descrieri, cateva idile toate insufletite de o simtire asa de curata si de puternica a naturii, incat au devenit fara comparare cea mai mare podoaba a literaturii romanesti indeobste". G. Calinescu considera "Pastelurile" ca o poezie noua, in care tehnica picturala predomina. Vasile Alecsandri realizeaza prin pastelurile sale o lirica a linistii, a fericirii rurale, un calendar al spatiului si al timpului - iarna, toamna, primavara, vara, cu rezerve fata de frig. Corespondenta sentiment-natura este urmarita si subliniata de faptul ca tabloul este aproape intotdeauna insufletit de o prezenta umana. Pana la Alecsandri, intalnim doar elemente de pastel la Asachi, Heliade, Alexandrescu, in poezii de factura romantica, unde natura e zugravita in mod abstract, ca mijloc de a crea atmosfera de comunicare a unor anumite stari sufletesti.

Alecsandri da individualitate peisajului, zugravindu-l cu farmecul lui specific. Din cele aproximativ treizeci de poezii care intra in definitia acceptata a pastelului, scrise de Alecsandri se pot desprinde toate fazele anotimpurilor in lunca Mircestilor. Alecsandri descria in pastelurile sale iarna in aspectul ei feeric, privind ninsoarea de la gura sobei. Tabloul unei nopti de iarna ii inspira poetului sentimente de admiratie in fata maretiei si nemiscarii naturii. Iarna este anotimpul amortirii si al incremenirii. Maiestria picturala se gaseste la apogeu in pastelurile de iarna. In poezia "Iarna", Alecsandri deseneaza infiorat, obiectiv si precis, cu o paleta saraca in culori, stand la gura sobei si admirand jocul fulgilor: "Din vazduh cumplita iarna cerne norii de zapada / Lungi troiene calatoare adunate-n cer gramada; / Fulgii zbor, plutesc in aer ca un roi de fluturi albi, / Raspandind fiori de gheata pe ai tarii umeri dalbi."

In "Mezul iernei", datorita gerului, natura s-a transformat complet, inghetul a cuprins insesi astrele, orice urma a vegetalului a disparut, lasand totul prada regnului mineral, solidificandu-se sub aspectul otelului, cristalinului, diamantului. Joasa temperatura usuca padurea, prefacand totul in diamante. Gerul este "amar", "cumplit". Poetul are impresia ca se afla intr-un templu in care stelele sunt "faclii", muntii sunt "altare", iar codrii suna ca o orga atunci cand "crivatul" bate. Primavara este anotimpul florilor si al pasarilor calatoare. Ea este intampinata cu entuziasm in poezii cum sunt: "Cucoarele", "Dimineata", "Tunetul". Bucuria primaverii este pictata cu seninatate. In poezia "Dimineata", ne sunt prezentati taranii intr-o dimineata de primavara facand pregatiri pentru muncile campului: "Zorii de ziua se revarsa peste vesela natura, / Prevestind un soare dulce cu lumina si caldura (...) / Muncitorii pe-a lor prispa dreg uneltele de munca / Pasarelele-si dreg glasul prin huceagul de sub lunca. / In gradini, pe campii, pe dealuri, prin poiene si prin vii / Ard movili buruienoase, scotand fumuri cenusi". Primavara sunt ploi cu tunete. Sufletul poetului a vibrat la unison cu tunetul dintr-o zi de primavara, in poezia "Tunetul": "Vazduhul bubuieste!..pamantul desmortit / Cu mii si mii de glasuri semnalului raspunde, / Si de asprimea iernei simtindu-se ferit, / De-o noua-ntinerire ferice se patrunde". Primavara lumina e mai calda, paraiele umflate curg iute sopotind, mugurii se vad imbobocind, iar coloritul este redus la un fir de iarba verde sau la un galben gandacel.

Toamna este cantata de Alecsandri in poezia "Sfarsit de toamna". Aici este zugravit tabloul dezolant al naturii "despuiate" de podoabele ei, o natura ce duce dorul pasarilor calatoare: "Vesela verde campie acu-i trista, vestejita, / Lunca, batuta de bruma, acum pare ruginita; / Frunzele-i cad, zbor in aer, si de crengi se deslipesc, / Ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc". In pastelul " Plugurile" sunt salutati taranii care ies sa are. Pentru intaia oara avem imaginea unui plugar destoinic, care apasa cu barbatie pe coarnele plugului. In timp ce taranii ara, poetul mosier cutreiera campurile. De remarcat faptul ca atitudinea poetului fata de natura nu este contemplativa. Natura in cuprinsul unui an, iar in chip simbolic in cuprinsul unei vieti, prezinta doua aspecte antitetice: unul stimulativ, al tineretii - in poeziile inchinate primaverii, altul paralizant: iarna, batranetea. In luna florilor, poetul cauta "magica placere de parfum si de cantare" a luncii din satul natal in poezia "Lunca din Mircesti": "Caci in tine, lunca draga, tot ce are suflet, grai, / Tot sopteste de iubire in frumoasa luna mai!". Alecsandri este un iubitor al linistii rurale. Poezia "Malul Siretului" ni-l prezinta pe poet intr-o poza romantica, asezat pe malul raului, lasandu-si privirea furata de valuri.

Poetul priveste "in faptul zilei" cum Siretul se inconvoaie pe sub salcii ca un balaur. Dornic de liniste, avand sentimentul trecerii iremediabile a timpului, Alecsandri priveste apa care se tot duce incet la vale, odata cu propria sa viata. Peisajul prezentat este odihnitor, lipsit de freamat, de zbucium launtric. Singurele elemente in miscare sunt salcia pletoasa, mreana, ratele salbatice. Ultima strofa a poeziei aduce sentimentul trecerii ireversibile a timpului, schimbarea permanenta din natura: "Si gandirea mea furata se tot duce-ncet la vale / Cu cel rau care-n veci curge, far-a se opri din cale". Stilul pastelurilor prezinta mai multe trasaturi specifice, printre acestea ar trebui mentionata plasticitatea imaginilor artistice care alcatuiesc, impreuna, o viziune senina, calma si gratioasa asupra naturii. Contemplator al eternei naturi, situandu-se intre primii poeti ai Baraganului, Alecsandri a intuit imensitatea, frumusetea acestui spatiu infinit.

 
 
 

10059 vizualizari Nota obtinuta: 6,32
Noteaza:    10
Versiune imprimabila Versiune imprimabila   Salveaza la favorite Salveaza la favorite   Trimite prin Yahoo!M Trimite prin Yahoo!M   Trimite prin e-mail Trimite prin e-mail

ComentariiComentarii (11 comentarii)
Nume (*_*):*(*_*) a scris:

Nu mi se pare foarte interesant

Nume utrata a scris:

ii foarte frumos!bravo!

Nume me yoyo a scris:

e interesant=)) dar nu prea are nevoie lumea de dastea

Nume Miha a scris:

frumos. multumesc pentru postare :)

Nume mu no a scris:

najpa

Nume Fancea a scris:

EI cum sa zik....deo nevoie merge,,,nui kiar cine stie ce da totusi,,,,,,

Nume valentin@ a scris:

sal sun valentin

Nume andreii a scris:

si eu

Nume Andr33y a scris:

sal

Nume Gigi becali@yahoo.com a scris:

stau pfff

Nume andrei a scris:

stau





Ultimele articole
Vezi descrierea  Comentariu literar O scrisoare pierduta
Vezi descrierea  Comentariu literar "Noaptea de Decemvrie" de Alexandru Macedonski
Vezi descrierea  COMENTARIU LITERAR IUBIRE, BIBELOU DE PORTELAN DE ION MINULESCU
Vezi descrierea  Comentariu literar "Ce e amorul?" de Mihai Eminescu
Vezi descrierea  Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir - prima carte de idei din cultura romana
Vezi descrierea  Comentariu literar "Pescarul Amin" de Vasile Voiculescu
Vezi descrierea  Mitul jertfei zidirii
Vezi descrierea  Femeile din teatrul modern romanesc
Vezi descrierea  Familia in romanul Morometii de Marin Preda
Vezi descrierea  COMENTARIU LITERAR ZODIA CANCERULUI SAU VREMEA DUCAI VODA DE MIHAIL SADOVEANU
Vezi descrierea  COMENTARIU LITERAR CIOCOII VECHI SI NOI CARACTERIZARE DINU PATURICA, TIPUL PARVENITULUI
Vezi descrierea  Comicul din "O scrisoare pierduta"



Joaca Subzero
Joaca Subzero
Joaca Super Mario
Joaca Super Mario
Joaca The Blade
Joaca The Blade
Joaca Zombie Tower
Joaca Zombie Tower
Joaca Zooclan
Joaca Zooclan