DROGURILE SI EFECTELE LOR




Oamenii primesc droguri pentru a-si schimba gテ「ndirea, comportamentul si simturile. Aceste feluri de substante se numesc psihoactive si includ alcoolul si tutunul, la fel si drogurile naturale si produse. テ始 trecut, majoritatea drogurilor folosite erau produse din plante naturale, asa ca tufa de coca pentru cocaina, opiu de mac pentru heroina si cannabis pentru hasis si marijuana. Mai recent, drogurile ca extazi sau LSD au テョnceput a fi produse pe cale sintetica de variate テョntreprinderi chimice.

Oamenii care folosesc droguri provin din toate paturile sociale, desi statistica demonstreaza ca probabil unele paturi sociale utilizeaza drogurile mai mult decテ「t alte paturi. De exemplu, probabilitatea utilizarii drogurilor este mai mare la barbati decテ「t la femei, la barbatii celibatari decテ「t la cei casatoriti, la locuitorii oraselor decテ「t la cei rurali, la tineri decテ「t la batrテ「ni. Prizonierii si copiii strazii, de asemeni, demonstreaza o テョnalta frecventa a abuzului de droguri. Datele recente sporesc nelinistea cu privire la テョntrebuintarea sporita a drogurilor テョn rテ「ndul tinerilor din toata lumea. Datele disponibile demonstreaza ca raspテ「ndirea printre tineret tinde sa fie de trei ori, de patru ori mai テョnalta decテ「t raspテ「ndirea テョntre populatia generala.

Care sunt efectele?
Toate drogurile pot fi clasificate テョn trei categorii:
Depresantele (spre exemplu heroina, barbiturate) sunt sedative care actioneaza asupra sistemului nervos. Relaxarea artificiala si usurarea de la neliniste si stres mintal tinde sa produca dependenta psihologica si renuntarea de la utilizarea lor este problematica. Dependenta poate duce la supradozare acuta, care la rテ「ndul sau poate cauza moartea din cauza depresiei respiratorii.
Stimulantele (spre exemplu cocaina, crackul, amfetamine) sunt agenti care activeaza, sporesc sau maresc activitatea neurala. テ始 primul rテ「nd ei cauzeaza frisoane, dureri de cap, hipertensiune si batai de inima sporite. Efectele de lunga durata sunt greata, insomnia, pierderea greutatii, convulsii si depresia.
Halucinogenele (spre exemplu marijuana, extazi, LSD) sunt un grup chimic divers care produce schimbari mintale profunde, cum ar fi euforia, nelinistea, distorsiunea senzoriala, halucinatii vivide, deluzii, paranoie si depresie.

Nu exista drog ilicit, care ar putea fi considerat sigur. テ始tr-un fel sau altul utilizarea substantelor psihoactive modifica functionarea normala a organismului uman si テョn termen lung, poate cauza daune serioase.
Cテ「t de prevalent este abuzul?
Prevalenta abuzului diferitor droguri variaza テョntre regiuni si chiar テョntre tari テョn テョntreaga lume.
Marijuana si hasisul: Estimarile indica ca canabis este cel mai abuzat drog テョn toate partile lumii, pe care テョl consuma estimativ 141 milioane oameni (sau 2.4 procente din populatia globului). テ始 mod particular, un numar mare de oameni tineri experimenteaza cu canabis: テョn unele tari atテ「t de mult ca 37 procente din copiii de scoala si adultii tineri au folosit drogul o data テョn ultimul ani si 10-25% o data テョn ultima luna. テ始 general, abuzul de cannabis sporeste テョn multe tari, stabilizテ「ndu-se テョn tarile, unde a atins nivel テョnalt.

Drogurile sintetice: Raspテ「ndindu-se relativ テョncet テョn anii optzeci, abuzul stimulantilor de tip amfetaminic a sporit rapid テョn Europa, Australia, America de Nord si Asia de Sud-Est テョn anii nouazeci. テ始 timp ce abuzul s-a stabilizat テョn unele dintre aceste zone, exista o crestere continua a cererii globale, テョn particular テョn Asia de est si de Sud-est. テ始 mod sporind, drogurile sintetice si-au sporit semnificatia, テョn special テョntre tineri, drept drog de amuzament ales, deseori テョn combinatie cu cannabis. MDMA (extazi) este popular テョn tarile industriale テョn special テョn Europa.

Alte droguri din plante: テ始 general, cocaina テョmpreuna cu diverse alte substante derivate din coca, cum ar fi ツbazucoツ domina cererea pentru tratament. UNDCP estimeaza ca circa 13 milioane de oameni abuzeaza cocaina テョn テョntreaga lume: cel mai テョnalt nivel fiind テョn Statele Unite.
テ始 comparatie cu alte droguri, abuzul de heroina si alte opiate este mai putin prevalent. Estimarile Natiunilor Unite indica ca circa 8 milioane de oameni abuzeaza opiatele, テョn mare parte テョn Europa, Asia de sud-est si de sud-vest. Nivele crescテ「nde de abuz sunt テョnregistrate テョn europa de est si Asia centrala. Cocaina nu pare a fi printre drogurile de prima alegere printre tineri. Cu toate acestea, tendinta arata o oarecare crestere テョn abuzul acesteea テョn Europa (テョn special テョn Londra si Amsterdam).

Cテ「t de mare este oferta?
Mare! テ始 1999, producerea globala de opiu a atins nivelul de 5,794 tone metrice, cultivate pe 219,000 hectare de mac. Mai mult de 75 procente de opiu vine din Afganistan. Producerea globala de frunze de coca a crescut la 317, 926 tone de pa 183,000 hectare de coca. Aproape 60 procente de frunze de coca vin din Columbia. Cum stim acest fapt? Integrテ「nd eforturile テョn supravegherea aeriana, aprecierea la sol si perceperile din satelit au permis tarilor sa obtine o harta larga a zonelor ilicite de crestere si sa indice ariile cu cultivare descrescテ「nda sau crescテ「nda, astfel テョncテ「t se poate face o apreciere sigura a productiei culturilor.

Care sunt beneficiile?
Producerea ilicita de droguri si cererea pentru ele a indus prosperarea afacerilor ilegale ツ a unui non-business care poate compromite economiile si infirma statele. Traficarea drogurilor se afla テョn mテ「inile sindicatelor transnationale organizate criminale, care au luat avantaj de procesul de globalizare, pe timp ce masurile de lupta contra acestora au fost tergiversate.
Care a fost raspunsul Natiunilor Unite?

Natiunile Unite a abordat fenomenul abuzului de droguri テョncepテ「nd cu data crearii acestei organizatii. Comisia pentru Drogurile Narcotice a fost creata テョn 1946 si la moment cuprinde 53 state-membre, care sunt implicate pe baza de rotatie. Oficiul Natiunilor Unite care se ocupa cu controlul asupra drogurilor a fost unificat テョn 1990 ca Programul International al Natiunilor Unite (UNDCP) pentru Controlul Drogurilor.
テ始 1999 acest Program a fost legat cu Centrul pentru Prevenirea Crimei Internationale (CICP) cu scopul formarii Oficiului pentru Controlul Drogurilor si
Prevenirea Crimelor.

Prin intermediul Natiunilor Unite, lumea a テョnceput sa-si dezvolte un raspuns coordonat asupra problemei abuzului de droguri.
ツ Conventia Unica asupra Drogurilor Narcotice (1961) a unit diverse tratate existente, ce limiteaza vテ「nzarea si utilizarea diferitor substante テョn scopuri medicale. Aceasta a fost suplimentata テョn 1972 cu Protocolul care accentueaza necesitatea serviciilor de tratament si reabilitare.
ツ Conventia asupra Substantelor Psihotropice (1971) a stabilit un sistem de control international pentru o serie de droguri farmaceutice si alte substante folosite テョn producerea drogurilor ilicite.
Pe parcursul mai multor ani problema drogurilor a fost perceputa de catre comunitatea internationala ca fiind generata de ツofertaツ. Se credea ca drogurile abuzate テョsi aveau originea テョn tarile テョn curs de dezvoltare si erau consumate テョn tarile industriale. Putina atentie a fost acordata reducerii cererii.

Cu toate acestea, situatia s-a schimbat dramatic, caci nivele テョnalte de consum au fost descoperite テョn tarile テョn curs de dezvoltare; cannabis si drogurile sintetice fiind produse atテ「t la nord, cテ「t si la sud.
Ca rezultat, Natiunile Unite a adoptat o abordare balansata pentru a reduce simultan atテ「t oferta, cテ「t si cererea. テ始 1998, Adunarea Generala a adoptat o Declaratie Politica ce contine o serie de obiective, cu termeni limita desemnati, care includ:
Pテ「na テョn 2003: de a elabora sau a spori strategiile de reducere a cererii si de a crea sau consolida legislatiile nationale si programele anti-droguri, si de a adopta legislatia nationala de spalare a banilor; si
Pテ「na テョn 2008: de a atinge o scadere semnificativa a cererii si de a elimina sau reduce semnificativ cultivarea, producerea si comercializarea ilicita a drogurilor (inclusiv drogurile sintetice).

テ始 fiecare zi, pe tot cuprinsul globului pamテ「ntesc, milioane de oameni folosesc droguri. テ始 mod surprinzator, de cele mai multe ori, folosim droguri atunci cテ「nd consumam ceai sau cafea. Ca si multe alte droguri, cafeina din ceai, cafea sau alte bauturi racoritoare cum ar fi Coca- Cola, sau alcoolul din vin si bere sunt substante care modifica functionarea normala a organismului. Folosite cumpatat, aceste droguri sunt relativ inofensive si テョn multe zone ale lumii sunt perfect legale.
Totusi, alte tipuri de droguri sunt ilegale si periculoase. Substante ca heroina fac parte din aceasta categorie, iar detinerea sau folosirea lor sunt interzise prin lege. Aceste droguri pot ucide.

Alcoolul este probabil cel mai comun drog. Este folosit テョn aproape toate colturile lumii. Acesta se formeaza atunci cテ「nd drojdia (particule de mucegai) fermenteaza zaharul テョn mod natural, テョn fructe ca strugurii si テョn seminte, cum ar fi cele de orz. Vinul, berea, cidrul si tariile, cum ar fi ginul, romul, contin toate alcool.
Acest drog actioneaza asupra creierului テョn doua moduri. Este un anestezic ce amortizeaza senzatii si sentimente si este, de asemenea, un depresiv, ce テョncetineste actiuni si reactii.
Puterea alcoolului, ca viciu, este evidenta atunci cテ「nd o persoana dependenta de acesta テョnceteaza sa-l mai consume. Aceasta persoana poate suferi de anumite simptome ale renuntarii la alcool, de pilda delirium tremens. Acestea cuprind transpiratie, tremurat, greata si halucinatii.

Nicotina din tutun este un drog consumat pe scara larga テョn societate. Fumatul frunzelor uscate ale plantei de tutun este foarte nociv din punct de vedere fizic. Fumatul poate provoca unele forme de cancer, cum ar fi cel la plamテ「ni si gテ「t, poate, de asemenea, cauza unele boli ale inimii si ale vaselor sangvine, probleme ale plamテ「nilor, ca bronsita, precum si tulburari la copiii nenascuti ai unei femei fumatoare.
Aceste boli sunt provocate テョn special de alte ingrediente din fumul de tabac, cum ar fi vaporii de tar si monoxidul de carbon.
Nicotina テョnsasi poate contribui la stimularea unei persoane, facテ「nd-o sa se simta mai alerta si mai plina de viata. Fumatorii se obisnuiesc rapid cu fumatul si trebuie sa fumeze mai mult pentru a obtine acelasi efect. Acestia pot, de asemenea, deveni dependenti din punct de vedere psihologic, deci, chiar daca sunt constienti de riscurile la care se expun, le este foarte greu sa renunte la acest obicei.

Asemenea nicotinei, cafeina este un alcaloid provenit テョn acest caz din frunzele plantei de ceai, sau din semintele arborelui de cafea. Cafeina este prezenta si テョn cacao si unele bauturi racoritoare.
テ始 consumul zilnic, cantitatile de cafeina sunt de obicei reduse. テ始sa, テョn cantitati mari acestea pot provoca probleme grave de sanatate, cum ar fi somnul nelinistit si tulburarile digestive.
Marijuana, denumita si canabis sau hasis, este extrasa din cテ「nepa. Cel care o consuma se simte relaxat, tihnit, mai constient de ceea ce-l テョncojoara si mai capabil de a fi テョncrezator si creativ. Cel ce priveste din afara, vede exact opusul acestor stari.

テ始 general, si テョn comparatie cu alte droguri mai puternice, marijuana nu pare sa creeze dependenta. Cercetarile au demonstrat ca aceasta poate duce la probleme mai putin grave テョn comparatie cu tutunul sau alcoolul. テ始 multe tari, unele grupari au テョncercat sa schimbe legile si sa テョnlature unele pedepse pentru consumul acesteia.
Barbituricele sunt droguri create テョn laborator si, uneori sunt prescrise de medici pentru alungarea insomniei si nelinistii, テョn calitate de ツгomnifereツ sau ツcalmanteツ. Sunt, de asemenea, recomandate persoanelor care nu pot supravietui, datorita faptului ca sunt prea nelinistite, agitate si speriate tot timpul.

Barbituricele sunt prescrise mai rar テョn zilele noastre, iar folosirea lor este supravegheata cu atentie. Acestea datorita problemelor din trecut, inclusiv abuzul, dependenta fizica si psihologica.
テ始 doze mari, barbituricele produc efecte similare cu ale alcoolului. Simptomele テョncetarii folosirii acestora sunt grave, uneori chiar fatale.
Amfetaminele sunt, de asemenea fabricate テョn laborator si sunt denumite ツexcitanteツ. Cei care le folosesc se simt energici si alerti. Aceste medicamente accelereaza reactiile chimice ale organismului, producテ「nd energie. Au fost folosite cテ「ndva ca tablete pentru slabit. Problema este ca, de multe ori, consumatorul este tentat sa mai ia o doza, pentru a se simti din nou energic, iar acest fapt poate duce foarte usor la obisnuinta si dependenta psihologica.

Halucinogenele reprezinta un grup variat de droguri. Unele sunt naturale, cum sunt cele din ツciupercile magiceツ si mescalina din cactusul ツаeyoteツ, celelalte sunt create テョn laborator, ca LSD-ul (acid lisergic dietilamid).
Aceste droguri au efecte dramatice asupra constiintei, a simturilor si a perceptiei consumatorului. Acesta poate avea halucinatii puternice si o astfel de ツcalatorieツ poate fi extrem de テョnspaimテ「ntatoare. Cea mai mare parte a halucinogenilor nu creeaza o dependenta fizica serioasa, iar pe termen lung nu par sa cauzeze o dependenta psihologica puternica. Acestia provoaca テョnsa o toleranta テョn oraganism, iar oamenii au murit chiar sub influenta lor. De exemplu, consumatorul テョsi poate テョnchipui ca poate sa zboare, si sa sara pe fereastra.

Opiul, morfina si heroina se obtin din specia de mac denumita opiu. Acestea provoaca stari temporare de amorteala, liniste si chiar exaltare si fericire. テ始 medicina, aceste droguri se folosesc ca remedii contra durerii. Ele sunt テョnsa deosebit de puternice si periculoase, putテ「nd provoca rapid toleranta テョn organism si dependenta serioasa. O supradoza poate ucide. Renuntarea la consumul acestora se realizeaza sub supraveghere medicala, iar reactiile organismului sunt foarte neplacute: friguri, greturi, tremuraturi, crampe si transpiratie.
Cocaina este un praf alb, extras din frunzele plantei coca. Aceasta poate sa-l faca pe cel care o consuma, alert si plin de energie, chiar euforic. Desi unii pretind ca pot folosi cocaina ca pe un drog social sau de ツвecreereツ, ca si alcoolul, altii devin dependenti din punct de vedere psihologic de aceasta. Printre alte efecte se numara halucinatiile, teama si paranoia.

Majoritatea drogurilor folosite din motive sociale, テョn mod legal sau nu, afecteaza creierul. Ele altereaza aspectele mintale, cum ar fi gテ「ndirea, concentrarea, agilitatea, emotiile si constiinta. Acestea sunt droguri psiho-active. Drogurile si motivele consumului acestora variaza de la o zona la alta si テョn functie de timp.
Un motiv al consumului de droguri テョn mediul social este folosirea lor ca ツlubrifiant socialツ, de la o conversatie la o ceasca de cafea, la o noapte petrecuta テョntr-un bar. Drogurile テョi ajuta pe consumatori sa devina mai relaxati, deschsi, prietenosi si sociabili. Un alt motiv al consumului de droguri este faptul ca acestea par sa confere o usurare temporara, un fel de evadare pentru o perioada de timp.

Oamenii テョncearca sa se detaseze de o テョntreaga serie de probleme: stres, bani, griji, familii destramate. Unele persoane extind aceasta idee si テョncearca sa se detaseze de toata lumea reala. Ele nu se pot lupta cu lumea reala si consuma droguri pentru a-si crea o lume fantezista alternativa.
Un alt motiv pentru care oamenii consuma droguri este reprezentat de presiunea exercitata テョn cadrul unui grup, spre exemplu o persoana ia droguri pentru ca si prietenii sau colegii din anturaj fac acest lucru.
Dependenta de droguri poate fi psihologica sau fizica, sau ambele.

Dependenta psihologica se petrece テョn mintea omului; consumatorul simte ca nu poate gテ「ndi normal si sa supravietuiasca fara ajutorul drogului. テ始 cazul dependentei fizice, nervii, muschii, inima si alte organe ale corpului au nevoie de drog pentru a-si continua functionarea.
Daca este privat de droguri, dependentul poate suferi probleme fizice si mintale. Aceste probleme variaza de la tremuraturi si friguri, la transpiratii, crampe si dureri, inconstienta si chiar convulsii fatale.
Organismul se obisnuieste treptat cu unele droguri. Cu timpul este nevoie de o cantitate mai mare de drog pentru a da aceleasi rezultate ca テョnainte. Aceasta nevoie de cantitati din ce テョn ce mai mari de drog, テョn vederea obtinerii aceluiasi efect, poarta denumirea de toleranta.

Modul de administrare al drogurilo este, de asemenea, foarte periculos. Inspirarea cocainei poate deteriora nasul si caile respiratorii. Injectarea unui drog cu ajutorul unei seringi nesterilizate poate provoca infectii ca hepatita sau SIDA.
Exista cテ「teva metode de テョntrerupere a consumului sau a dependentei de droguri. Acestea cuprind:
ツ administrarea unor medicamente speciale, sub supraveghere medicala;
ツ tratamente de psihoterapie sau forme similare de tratament;
ツ aderarea la grupuri formate din fosti consumatori;
ツ reabilitarea テョntr-un centru de dezintoxicare;
ツ detasarea de situatia sau grupul social unde a テョnceput consumul de droguri.

Multe din metodele de ami sus costa bani, iar unele societati nu asigura resurse adecvate テョn vederea abtinerii de la consumul de droguri si reabilitarii. De asemenea, reusita depinde de puterea viontei si motivatia consumatorului.
Consumul unor droguri poate duce chiar la crime. Se recurge deseori la jafuri, spargeri si alte infractiuni, テョn vederea obtinerii banilor necesari pentru cumpararii drogurilor. Acest lucru se テョntテ「mpla mai ales テョn cazul drogurilor puternice, care creeaza dependenta si sunt adesea cele mai scumpe.
Detinerea si consumul de droguri se pedepseste aspru, cu テョnchisoare de la 5 la 20 de ani.

Despre LSD - Descriere si efecte
LSD este numele generic pentru acidul lisergic dietilamida-25. Descoperit in 1938 de catre Albert Hofmann, LSD este una dintre cele mai puternice substante halucinogene cunoscute. Este o pulbere alba, fara miros luata de obicei oral, cu efecte variabile care isi fac aparitia in decurs de o ora si dureaza in general intre 8 si 12 ore, slabind treptat. A fost folosita experimental in tratamentul aloolicilor si al pacientilor psihiatrici (unde a dat unele rezultate pozitive). Altereaza perceptia, dispozitia si procesele psihologice si poate impiedica coordonarea si abilitatile motorii. Intre 1950 si 1960, experimentele cu LSD a fost conduse de specialisti psihiatri si medici, care au ajuns la concluzia ca in unele cazuri pot aparea reactii psihologice neplacute (dramatice in unele cazuri), incluzand panica, confuzie puternica si anxietate.

In prezent, singura tara in care LSD se mai foloseste in mod oficial in medicina este Elvetia. In catalogul farmaceutic de la mijlocul anilor '60, LSD era trecut sub denumirea de Delysid, si se prezenta sub forma unor tablete continand 0,025 mg de substanta activa sau sub forma de fiole continand o solutie injectabila, care isi facea efectul mult mai repede. In acelasi catalog, la proprietatile farmatceutice, scrie: "Administrarea de doze foarte mici de Delysid (1/2 - 2 ug/kg greutate) duce la alterarea perceptiei, halucinatii, depersonalizare, amintiri neplacute si alte variate simptome neuro-vegetative. Efectele se instaleaza dupa 30-90 de minute si dureaza in general intre 5 si 12 ore. Cu toate acestea, perturbari intermitente ale perceptiei pot persista timp de cateva zile.". Substanta era recomandata in special pentru psihoterapia analitica, precum si pentru studii experimentale asupra naturei psihozelor. Cu toate acestea, sunt mentionate si niste precautii: "Anumite conditii mentale patologice pot fi intensificate de catre Delysid. Este necesara precautie in administrarea la subiecti cu tendinte de sinucidere sau in cazuri in care evolutia psihozei este iminenta.

Labilitatea psiho-afectiva si tendinta de a comite acte impulsive poate dura ocazional cateva zile. Delysid trebuie administrat numai sub supraveghere medicala stricta. Supravegherea nu trebuie incetata pana cand efectele medicamentului nu au disparut complet." Efectele periferice ale LSD includ contractia vaselor sanguine si scaderea presiunii sangelui, dilatarea pupilelor precum si hipertermia. Aceste efecte au natura simpatica si pot fi indepartate prin blocarea ganglionilor. Efectele parasimpatice includ salivarea, lacrimarea, voma, hipotensiune si brahicardie. Dozele mici stimuleaza respiratia dar cele mari o inhiba. Unele efecte secundare precum transpiratia, nervozitatea si insomnia sunt de obicei confundate cu cele ale amfetaminei, un alt halucinogen. Din punct de vedere fizic, LSD nu cauzeaza deloc dependenta, iar din punct de vedere psihologic, dependenta creata este aproape nula. Cea mai comuna varianta a drogului este N-acetil-LSD (ALD-52) (in "Enciclopedia Psihiatrica" se mentioneaza ca aceasta varianta isi face efectul mai lent). Se intampla destul de des ca efectele LSD sa fie foarte neplacute si sa afecteze pentru o perioada de timp sanatatea psihica a persoanei drogate. Printre simptome se numara depresia, agitatia, confuzia, dar mai ales teama de innebunire.

Cea mai des intalnita reactie adversa este un episod temporar (care dureaza mai putin de 24 de ore) de panica. Simptomele includ iluzii si halucinatii (vizuale si auditive) inspaimantatoare, anxietate exagerata pana la panica, agresivitate si comportament agresiv, depresie, idei, gesturi sau incercari de sinucidere, confuzie si teama pana la paranoism. Reactiile prelungite (zile sau chiar luni) care necesita spitalizare sunt deseori denumite "psihoze LSD" includ un grup eterogen de simptome. Cu toate ca nu exista niste reguli bine stabilite, au fost observate niste lucruri comune la acesti pacienti. Exista o tendinta ca persoanele cu profil psihologic scazut, cu antecedente psihiatrice sau care folosesc sau au folosit si alte droguri sa sufere aceste consecinte.

Totusi, exista si cazuri de reactii severe si prelungite la indivizi fara antecedente, precum si cazuri foarte slab adaptate care nu sufera deloc efecte secundare in urma folosirii repetate de droguri psihadelice. Pe tema LSD circula cateva povesti false, cum ar fi:
- Formarea de cristale in interiorul organismului, care se descompun dupa un timp si cauzeaza reactii adverse. LSD este un solid cristalin usor solubil in apa, deci nu poate forma depozite in organism. In plus, este metabolizat si eliminat in decurs de cateva ore. Reactiile adverse sunt de natura psihologica si nu depind de prezenta substantei in organism.
- LSD dauneaza cromozomilor. S-a dovedit prin teste ca acest lucru nu este adevarat.

Pericolul real al folosirii LSD este de natura pur psihologica, drogul neavand efecte fizice. Dozele letale (toxice) de LSD sunt de cateva zeci de mii de ori mai mari decat doza normala, facandu-l (din punct de vedere toxic) unul dintre cele mai "sigure" droguri cunoscute. Unul dintre cele mai interesante aspecte ale LSD sunt asa numitele "reveniri", termen utilizat pentru a desemna reaparitia unor emotii sau perceptii din timpul aflarii sub influenta drogului. O revenire poate dura secunde sau ore intregi, poate reproduce oricare din multitudinea de aspecte ale unei halucinatii si poate fi placuta, interesanta, suparatoare sau inspaimantatoare. Cele mai multe dintre ele sunt momente de distorsionare ale vazului sau ale notiunii timpului, simptome fizice (resimtite de organism) sau emotii puternice. De obicei sunt foarte putin deranjante, in special datorita faptului ca persoana care le resimte constientizeaza cauza acestor fenomene. Din cand in cand ele dureaza mai mult, iar intr-un numar redus de cazuri se transforma in imagini sau ganduri inspaimantatoare. In majoritatea situatiilor insa numarul aparitiilor precum si intensitatea lor descresc rapid si apar rareori mai mult de cateva luni dupa consumul drogului. Printre conditiile care cauzeaza aparitia acestor fenomene se numara stresul, oboseala, betia si consumul de alte droguri.

Compusii lisergici apar in ergot, un parazit fungic al cerealelor, triptamine aparand si in ciupercile psilocibe, in anumiti arbori sud-americani (Rivea Corymbosa si Ipomoea Violacea) si in glandele veninoase ale unor animale. LSD (acid lisergic-dietilamida) nu se gaseste ca atare in aceste plante. In seva de Rivea Corymbosa, concentratia de ergina (un acid lisergic) este de pana la 54%, iar cea de izoergina de pana la 35%. Se pare ca efectele acestor plante au fost cunoscute inca din vechime diferitelor culturi umane. In studiul "Drumul catre Eleusius" (Hoffman, Wasson si Ruck) este prezentata existenta unei religii secrete timp de 2000 de ani in Grecia (pana in anul 400 e.n. cand a fost respinsa de catre crestinism). Oricine vorbea limba greaca si nu comisese nici o crima putea deveni membru. Dupa o perioada de pregatire de 6 luni, aspirantii mergeau la templul din Eleusius unde aveau loc niste ritualuri secrete (aceste ritualuri au ramas secrete pana la descoperirile din anii 1970). Explicatia pe care o aduc autorii este ca secretul ritualului consta in viziunile induse de consumarea unui decoct din spice de grau -- sursa de derivati lisergici. De asemenea, populatiile aztece foloseau in mod curent bauturi preparate din seva de Ipomoea Violacea si exista multe consemnari referitoare la efectele halucilogene ale acestora. Modul de actiune al LSD nu este inca cunoscut cu certitudine. Ipoteza curenta spune ca LSD inhiba activarea celulelor serotonergice intr-un mod selectiv. Analogii non-helucinanti ai LSD nu manifesta aceasta selectivitate. Aceste rezultate sugereaza faptul ca exista doua conformatii sterice diferite ale receptorilor serotonergici, dintre care una are o afinitate mai mare pentru LSD.

In momentul ingerarii in organismul uman, LSD se comporta ca un inhibitor al autoreceptorilor 5-HT (Serotonina). Drogul mareste numarul de molecule 5-HT active dezactivandu-le autoreceptorii (un mecanism de protectie al creierului care reduce nivelul activitatii neurotransmitatorilor).
Formula chimica a LSD este N,N-dietil-6-metilergolina-8B-carboxamida. Numai unul dintre izomeri (cel "d-") este psihoactiv, de aceea in sinteza se separa doar forma "l-".
Efectele mentale ale LSD pot fi neutralizate rapid (imediat dupa ingerare) prin administrarea de 50 mg de clorpromazina.
S-a descoperit ca cele doua grupari etil de pe catena LSD pot fi inlocuite cu alte lanturi de carbon pentru a obtine compusi cu diferite efecte, tarii si durate. Cand grupul 6N-metil este inlocuit cu etil sau alil, compusul devine de 2, respectiv 3 ori mai puternic. Acesti derivati nu au devenit totusi foarte raspanditi din cauza costurilor suplimentare la sinteza.


 
 
 

33778 vizualizari Nota obtinuta: 6,56
Noteaza:    10
Versiune imprimabila Versiune imprimabila   Salveaza la favorite Salveaza la favorite   Trimite prin Yahoo!M Trimite prin Yahoo!M   Trimite prin e-mail Trimite prin e-mail

ComentariiComentarii (28 comentarii)
Nume aaaaaaaaaaaaaa a scris:

nu va apucati ca nu e bine !!

Nume alex a scris:

trebuie sa va apucati sa consumati droguri daca aveti prea multi bani si nu stiti ce sa faceti ce ei!!!!!!!!!!!

Nume f marele alb a scris:

nu am cuvinte marele alb

Nume whitesky a scris:

am iesit cu un baiat care consuma cocaina. era depresiv, plangea, arata groaznic, parea nebun in momentele acelea, cu tendinte homosexuale...etc. disperat sa consume din nou si din nou...pacat, pacat....va rog, nu consumati nici un drog care da dependenta, mai ales acelea toxice. va scurteaza viata cu mult si va indeparteaza de prieteni si familie

Nume elena a scris:

e rau sa ai halucinatii?

Nume eugen a scris:

buna seara,in cazul in care cineva consuma droguri,unde ma pot adresa pentru a aduce persona pe calea cea buna,desi consuma in anturajul pe care il are nu vrea sa recunoasca ce pot face in acest caz?

Nume sdfgdffh a scris:

aia care fumeste e analfabeti,io nu fumuresc,deci sunt destept

Nume call me nobody a scris:

drogurile sunt bune la inceputul carierei tale de autocunoscator ... pe parcursul vietii ai putea insa sa consumi unicul drog din lume fara de care nu ai putea trai "Dragostea"

Nume ggggggggggggggg a scris:

va rog tineri si oameni care consumati aceste droguri ar fi foarte bine sa mergeti de urgenta la spitale pentru a va trata sa nu mai consumat aceste virusuri care va distruge viata si o sa ajungeti sa va distrugeti familia cei care oaveti cei ce nu aveti famile o sa ajungeti sa dormiti pe strazi sau prin puscri ca nu osa aveti bani sa cumparati tot timpu aceste droguri asa ca ar fi foarte bine sa abandonati o asfel de viata care este foarte scurta si fara rost

Nume Frederyck a scris:

am un frate care a fost in germania si a fumat marijuana.a venit din germania acasa si e alt om are defecte e comportament de cunostinta halucinatii.Deci lasati drogurile ori ce gen care ar fi el nu e bun

Nume matrix a scris:

frate cate genii aici...:)) si chiar crede-ti tot ce scrie in articolu asta de 2bani? asta ne face niste rosti,credem tot ce auzim si toti stiu sa spuna ce e bine si ce nu...

Nume Open Minded a scris:

Iarba a.k.a Marijuana nu e un drog si nu creeaza dependenta decat cel mult psihica, nu a patit nimeni nimic de la Marijuana niciodata, ganditi oleaca "out of the box" si nu mai fiti asa de incuiati.

Nume florentina 1000000000000 a scris:

cei care consuma droguri din punctul meu de vedere sunt niste prosti si treaba lor daca isi distrug viata au sa regrete mai tarziu ca au pierdut cati va ani din viata sau chear toata viata consumand niste substante periculoase

Nume ramona a scris:

e mai bn sa nu ne apucam,k dupa aia devenim dependenti si ne stricam viata, nu trebuie sa ne luam dupa alti, stiu qm e am incercat si m.am lasat greu de ele multumita celor care au fost langa mn da si aqm dupa atata timp sunt privita k o DROGATA :((

Nume xvxr3t a scris:

cei care fumeaza sunt tari

Nume virginia a scris:

cei care fumeaza sunt proshti

Nume carmen a scris:

..intrebarea mea e.. de ce Dumnezeu a mai lasat aceste plante si "oameni" care pot produce si "praful"?..de ce exista asa ceva? pentru animale?..doar ca n-au suflet.asta nu inseamna sa le drogam pentru a se linistii...

Nume anonim a scris:

stiu qm e.......nu doresc nimanui...vei ajunge din om neom...

Nume iulia a scris:

Bai deci aud unii oameni spunand.... Fumez de 3 ani iarba si nu sunt dependent... PAI FUMEZI DE 3 ANI FRATE SI NU ESTI DEPENDENT... BA ESTI DEPENDENT ... RECUNOASTETI FRATE SI IARBA PROVOACA DEPENDENTA PENTRU CA ITI PLACE STAREA ... SI bagi intruna.....

Nume luc 09 a scris:

drogurile trebuie luate cu cap si asta daca chiar nu ai ce face si te omoara curiozitatea da cel mai bine e sa stai cuminte si sa iti vezi de treba te poti distra si daca nu esti un drogat notoriu

Nume vio a scris:

va distrug viata droguriile nimik altceva

Nume viciiosu77 a scris:

drogurile sunt bune dak le iei cu cap eu de ex. am incercat km tot in materie de droguri shi nu sunt dependent de nimic...am ramas doar pe verde...feriti-va de heroina shi legale...

Nume keki a scris:

nu va apucati de nimik

Nume jhty99 a scris:

doar prin anturaje va puteti apuca,,indepartativa

Nume EA a scris:

Mare atentie chiar si la cei ce se drogheaza... Trebuie ,, analizati ,, indeaproape.

Nume oana a scris:

e super comentariul despre droguri.si cei care consum droguri va rog sa va lasati ca nu sunt bune si ne distrug viata

Nume marian a scris:

e destul de fain comentariu asta despre droguri

Nume geo a scris:

ce sa spun despre droguri? o obsesie a celor care s-au apucat de el





Ultimele articole
Vezi descrierea  Etnobotanicele: cat de rele sunt de fapt?
Vezi descrierea  Copiii ar renunta la banii de buzunar daca parintii s-ar lasa de fumat
Vezi descrierea  Cum poate fi ajutat un adolescent care se drogheaza
Vezi descrierea  Drogurile - simptome si efecte in viata adolescentilor
Vezi descrierea  Clasificarea drogurilor
Vezi descrierea  Ce este abuzul de droguri?
Vezi descrierea  Legislatia privind sanctionarea traficului si consumului de droguri
Vezi descrierea  Drogurile - Stiati ca...?
Vezi descrierea  Discuta cu copiii despre alcool si droguri
Vezi descrierea  Centre de dezintoxicare in tara
Vezi descrierea  Suboxona - Metode de a scapa de heroina
Vezi descrierea  Metode de a scapa de droguri: Naltrexona



Joaca Subzero
Joaca Subzero
Joaca Super Mario
Joaca Super Mario
Joaca The Blade
Joaca The Blade
Joaca Zombie Tower
Joaca Zombie Tower
Joaca Zooclan
Joaca Zooclan