Amintiri din Copilarie de Ion Creanga




Amintiri din Copilarie de Ion Creanga



Inceput in 1881, Amintiri din copilarie constituie, dupa aprecierea unanima a criticilor si istoricilor literari, opera de maturitate, capodopera marelui scriitor moldovean I. Creanga, fiind considerat "primul roman al copilariei aranesti". Desi opera autobiografica, faptele, ideile, personajele nu sunt intre totul reale. Rezulta ca personajul principal al Amintirilor nu este scriitorul, ci Nica al lui Stefan al Petrii, surprins si descris din perioada copilariei, de cind a facut "ochi" si pina ajunge "holtei, din pacate!".

Universul creaiei sale il formeaza satul natal Humulesti. Pentru autorul Amintirilor din copilarie satul natal este locul cel mai important si mai frumos din lume. Asa se explica de ce fiecare inceput si fiecare sfirsit de capitol din cele patru ale Amintirilor cuprinde referiri directe la casa parinteasca, la oamenii, la frumuseile si rezonana istorica a locurilor care imprejmuiesc Humulestii. Capitolul I. Evoca frumuseile satului Humulesit "stau citeodata si-mi aduc aminte ce vremuri si ce oameni mai erau prin parile noastre, pe cind incepusem si eu, dragalia-Doamne, a ma radica baietas la casa parinilor mei, in satul Humulesti, din tirg drept peste apa Neamului; sat mare si (razasesc) vesel, imparit in trei pari care se in tot de una; Vatra Satului, Delenii si Bejenii."; si mindria de-a aparine prin nastere acestui sat vechi, razasesc: "S-apoi Humulesti si pe vremea aceea nu erau numai asa un sat de oameni fara capatii, ci sat vechi, razasesc intemeiat in toata puterea cuvintului; cu gospodari tot unul si unul, cu flacai voinici si fete mindre, care stiau a invirti hora dar si suveica, de vuia satul de votale in toate parile, cu biserica frumoasa si niste preoi si dascali si poporani ca aceia, de faceau mare cinste satului lor".

In continuare scriitorul evoca imagini din viata de scoala: dascalul Vasile, calul Balan, luarea cu arcanul la oaste, plecarea cu bunicul David Creanga din Pipirig la scoala din Brosteni, intimplarea cu rostogolirea stincii peste casa Irinucai. Din intimplarile relatate remarcam elogiul adus parintelui "Ioan de sub deal" in calitatea lui de intemeietor de scoala, prin chilia "durata la poarta bisericii pentru scoala". Partea a II.-a a Amintirilor descrie casa parinteasca din anii fericii ai zburdalnicei copilarii: "Nu stiu alii cum sunt, dar eu, cind ma gindesc la locul nasterii mele, la casa parinteasca din Humulesti (...) parca-mi salta si acum inima de bucurie.

Si, Doamne, frumos era pe atunci, caci si parinii, si fraii, si surorile (mele) imi erau sanatosi, si casa ne era indestulata si copii si copilele megiesilor erau de-apururea in petrecere cu noi, si toate imi mergeau dupa plac, fara leac de suparare, de parca era toata lumea a mea!". Apoi povesteste peripeiile cu uratul de Anul Nou, la cirese, cu pupaza din tei si la scaldat. Partea a III.-a enumera vestitele locuri din jurul Humulestilor: "si satul Humulesti in care m-am trezit, nu-i un sat laturalnic, mocnit si lipsit de privelistea lumii ca alte sate; si locurilecare inconjura satul nostru inca-s vrednice de amintire...; apoi istoriseste intimplari din vremea cind era elev la scoala din Falticeni, impreuna cu Oslobanu, Trasnea si Mogorogea, in gazda la ciubotarul Paval, ascultind cintecele din fluier ale lui Mos Bodringa. in partea a IV.-a Nica al lui Stefan al Petrii nu mai este copilul care prinde pupaza pe oua, care fura cirese, ci este acum "holtei din pacate" iar satul natal ii apare ca loc al primelor iubiri. De aceea legatura cu satul sau natal este acum mult mai strinsa: "Cum nu se da scos ursul din birlog, aranul de la munte stramutat la cimp, si pruncul, dezlipit de la sinul mamei sale, asa nu ma dam eu dus din Humulesti in toamna anului 1855, cind veni vremea sa plec la Socola, dupa staruinele mamei".

Satul este vazut indeosebi prin ceea ce impresioneaza sufletul sau de flacau (hore, petreceri etc, toate avind ca fundal cintecul de dor ce se revarsa din strunele viorii lui "Mihai scripcariul din Humulesti" in "puterea nopii"). Sufletul adolescentului Nica este acum mult mai deschis sensibilitailor cromatice si vizuale ale imprejurimilor satului natal: "Dragu-mi era satul nostru cu Ozana ceafrumos curgatoare si limpede ca cristalul, in care se oglindeste cu mihnire cetatea Neamului de atitea veacuri! Dragi-mi erau tata si mama, fraii si surorile, si baieii satului, tovarasii mei din copilarie..." si scriitorul surprinde amaraciunea din sufletul copilului care se dezradacineaza, se desprinde de paradisul copilariei.

Impulsul creator al "Amintirilor din copilarie" este iubirea de casa, dragostea pentru universul mirific al copilariei luminata de prezena parinilor, frailor, consatenilor si aureolata de farmecul locurilor natale. Desi in Amintiri scriitorul priveste retrospectiv, cu ochii copilului de odinioara, lipsit de griji, preocupat de jocurile sale si nu de neajunsurile oamenilor, sunt zugravite in aceasta opera si destule aspecte amare de viaa rurala. I. Creanga ii admira pe harnicii arani humulesteni, gospodari vestii, care "nu-s traii ca in birlagul ursului, ci au fericirea de a vedea lumea de toata mina", fiind ei asezai pe drumuri umblate.

Ei erau insa "razasi fara paminturi, nevoii sa-si cistige existena mai mult din confecionarea si vinzarea sumanelor. Saracia in care se zbateau muli arani este evidenta in prezentarea gospodariei Irinucai "toata averea Irinucai erau cocioaba, doi boi, un ap si doua capre slabe si riioase". La ara existau puine scoli si cele care funcionau erau create de particulari, care adesea urmareau numai beneficii personale, cum era cazul catihetului Conta de la Falticeni. Scolile nu aveau localuri proprii ca in cazul scolii din Humulesti. Copii trebuiau sa plateasca taxe mari si din aceasta cauza muli ramineau pe dinafara. Statul nu era preocupat nici de pregatirea cadrelor didactice. invaatorii erau improvizai din dascalii bisericilor, din preoi sau calugari "care si ei se mirau cum au ajuns profesori". Acestia nu le explicau niciodata nimic, ii invaau mai ales rugaciuni si cintece religioase. Nu existau manuale, invaau pe cari bisericesti (ceasloave) si cind exista cite un manual scolar, acela era asa delimitat (gramatica lui Trasnea) sau de gresit, ca mai rau incurca pe copii.

Elevii neavind o buna indrumare didactica erau obligai sa memoreze fara a inelege ceva. in scoli se folosea bataia (Sfintul Niculai si Calul Balan). Calugarii si preoii sunt aspru criticai, ei formau o categorie de privilegiai. Pe preoii nostri din sat nu-i incape cureaua de pintecari ce sint, caci "popa are mina de luat, nu de dat; el maninca si de pe viu si de pe mort". Clericii transformasera biserica intr-o taraba, un mijloc de imbogaire sigura si rapida. Este apoi criticata recrutarea in armata (prinderea cu arcanul a lui badia Vasile); si lipsa de grija a statului faa de sanatatea publica, lipsa oricarei asistente medicale la Humulesti "medic" era mos Vasile Tandura, iar descintecele ineau locul tratamentelor. Umorul in Amintiri din copilarie Umorul este o forma a risului, o manifestare a bunei dispoziii. La I. Creanga umorul este alaturi de oralitate trasatura dominanta a Amintirilor din copilarie.

Umorul la Creanga este unul sanatos, de origine populara. Principalele categorii ale umorului sint: umor de situaie (izvorit din fapte, situaii, intimplari: prinderea mustelor cu ceaslovul, molipsirea de riie de la caprele Irinucai, aplicarea postei la talpi, bataia dintre Mogorogea si Paval, intimplarea de la scaldat, vinzarea pupazei etc); umor de caracter (izvorit din felul de a fi al unor personaje: Mogorogea, mos Chiorpec, Trasnea, popa Buliga - zis si Ciucalau etc); umor de limbaj (izvorit din folosirea de locuiuni, zicatori si proverbe, menite a provoca risul: "is mai aproape dinii decit parinii", "se ine ca riia de om", "au tunat si i-au adunat", "mila mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima"; ori expresii ca: "va-i nevoie", "calea - valea", "bine - rau").

Sursele umorului le reprezinta intimplarile hazlii, buna dispoziie a autorului, (Nica face haz de necaz), prezena glumei in mijlocul lucrurilor celor mai serioase "Si sa nu credei ca nu mi-am inut cuvintul, de joi pina mai apoi, pentru ca asa amfost eu, rabdator si statornic la vorba de feliul meu; si nu ma laud, ca lauda-i faa; prin somn nu ceream de mincare; daca ma sculam, nu mai asteptam sa-mi dea alii; si cind era de facut ceva treaba, o cam saream de pe-acasa"; ironia "Mos Luca de te-a intreba cineva, de-acum inainte, de ce trag caii asa de greu, sa-i spui ca aduci niste drobi de sare de la ocna si las' daca nu tear crede fiecare"; autoironia "in sfirsit, ce mai atita vorba pentru nimica toata?

Ia, am fost si eu, in lumea asta, un bot cu ochi, o bucata de huma insufleita din Humulesti care nici frumos pina la douazeci de ani, nici cuminte pina la treizeci si nici bogat pina la patruzeci nu m-am facut. Dar si sarac ca anul acesta, ca in anul trecut si ca de cind sint, niciodata n-am fost". Limbajul Artistic este de o frumusee si originalitate inimitabila. Farmecul incomparabil al stilului lui I. Creanga vine din frumuseea limbii neamului romanesc. Mijloacele lingvistice folosite dau impresia de oralitate prin folosirea maxima a interjeciilor onomatopeice (ha! ha! ei! tusti! zbirr!) a expresiilor onomatopeice si a verbelor imitative (ha! a horai, a gabui).

Senzaia de oralitate e provocata si de mulimea expresiilor specifice limbii vorbite (vorba ceea, hat bine, pace buna) a zicerilor tipice (toate ca toate, de voie de nevoie) a intrebarilor si exclamaiilor (ori mai stii pacatul, grozav s-a spariat, ce-i de facut?). Alteori in text apar versuri popurale sau fraze rituale: La placinte inainte / Si la razboi inapoi. Decit la oras codas ? Mai bine-n satul tau fruntas. Deosebita este si folosirea cuvintului "mai" "ce mai de pomi s-au pus in intirim (muli).

Alteori e folosit ca abverb "mai raminei cu sanatate". Caracterul de oralitate provine si din folosirea dativului etic:"si-am cazut in Ozana cit mi i-i baietul"; sau folosirea unor expresii ori locuiuni populare: "incaltea", "ca mai ba", "a cu-i a cu". Orala e si sintaxa frazei. Autorul lasa cuvintele sa se insire dupa o ordine a vorbirii si nu a scrisului, unde topica e mai controlata: "si harsita de matusa nu ma slabea din fuga nici in ruptul capului; cit pe ce sa puie mina pe mine", "si eu fuga, si ea fuga, si eu fuga, si ea fuga, pina ce dam cinepa toata palanca la pamint". De asemenea majoritatea frazelor se leaga intre ele prin conjucia coordonatoare copulativa "si" "Si cind invaam eu la scoala, mama invaa cu mine acasa. Si citea la ceaslov, la psaltire si Alexandria mai bine decit mine, si se bucura grozav cind vedea ca ma trag la carte.

Comparaiile sunt din limbajul popular: "cum nu se da scos ursul din birlog... asa nu ma dam eu dus din Humulesti"; "doi cai ca niste zmei". Epitetele sunt adesea regionalisme sau creaii lexicale proprii: calugarii o adunatura de zamparagii "duglisi", "miine, poimiine aveam sa ne trezim niste babalici gubaci", - dac-ar sti el ghilhanosul si ticaitul, de unde am pornit asta noapte". Arta literara consta in "modul spunerii" in hazul povestirii. I. Creanga imbina cu maiestrie modurile de expunere: Naraiunea sau relatarea in direct a naratorului, e insusi firul povestirii. Pe firul acestei povestiri se pot distinge momentele subiectului mai ales in partea a IV.-a.

Descrierea apare in doua momente ale aciunii, cind evoca universul copilariei si cind isi intoarce privirea inapoi, spre munii Neamului, din virful codrilor Pascalilor. Dialogul ascunde conflictul, dezvaluie sufletul personajelor, gindurile, sentimentele, temperamentele, invioreaza aciunea, o propulseaza. Monologul interior apare in noaptea dinaintea plecarii, in ceasul disperat al intoarcerii spre sine, a Eului infrint: "zicind in sine-mi cu amaraciune: ce necaz de capul mieu". G. Calinescu scria "Creanga este expresia monumentala a naturii umane in ipostaza ei istorica ce se numeste poporul roman".

 
 
 

50675 vizualizari Nota obtinuta: 6,2
Noteaza:    10
Versiune imprimabila Versiune imprimabila   Salveaza la favorite Salveaza la favorite   Trimite prin Yahoo!M Trimite prin Yahoo!M   Trimite prin e-mail Trimite prin e-mail

ComentariiComentarii (79 comentarii)
Nume XxdededxX a scris:

aveti si amintiri din copilari primul capitol

Nume ionut a scris:

va multumesc mult pentru ca mati ajutat sami fac tema la limba si literatura romana

Nume andra a scris:

multumes, m-a ajutat tare mult

Nume nicoleta a scris:

uuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuue panarama rau

Nume nicoleta a scris:

e un rahat total aici

Nume nicoleta a scris:

nu va mai bateti joc de noi sau daca nu stiti nimic nu va mai bagati singuri in panarame deastea datine macar ceva bun nu panarame pt ca eu cautam alt ceva si voi miati dat alt ceva niciun sait nu imi da ceva bun dar recklama nu uitati sa vio puneti hai pa va pup si va urez mult noroc cu pan asta de sait

Nume georgia a scris:

Frate dati-ne cv bun nu panarame de astea,cand cautam cv pai alea sa ne dati!!! E de rahat tot!!!

Nume raluka a scris:

vreau fisa de lectura!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Nume XxTheoXx a scris:

nu caut asa ceva

Nume eo_doar_eo a scris:

nu asta cautam. respectati-ne

Nume fgdrfdg a scris:

eu nu caut asta

Nume fertw a scris:

Plan de idei La cirese : 1.Nica merge la mos Vasile cu gand sa fure cirese. 2.Nica isi ia ramas bun de la matusa prefcundse k merge la scaldat. 3.Baiatul se urca in pom si fura cirese. 4. Mtusha mroara il amenintzza ku o nuia. 5.btul fge urmrit d matusha distrugand lanul de canepa. 6.Tatal lui Nica plateshte paguba.

Nume georgiana a scris:

hello eu vreau alceva

Nume malusgabriel a scris:

vreau calul balan ce greu este sa gasesti ceva pe calculator,cred ca vise intampla si voua

Nume tastatura a scris:

cum se numeste capitolul3 la scaldat sau kumm???

Nume ana a scris:

este buna si asta dar nu e ce caut eu!

Nume stefania a scris:

ma e bne dar nu e ce caut eu... naspaaaaaaaaaaaaaaaaa

Nume yuly yulyana a scris:

a scris bine dar nu si ce imi trebuie mie pentru ca am nevoie de povestiri trebuie sa le povestesc pe scurt si nu am cartile

Nume Mihai a scris:

Frate spunetimi si mie Ideile Principale din La cirese va rog de Ion Creanga

Nume sTand'|By a scris:

Am citit amintiri din copilarie si e tare da nu imi place sa citesc :D cred si voua

Nume cosmin a scris:

daca mai r tri mar invata?

Nume Caca a scris:

Ma inervati toti i-a mai taceti si sa-mi zica cineva un proverb....................!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Nume lala a scris:

mie imi place partea unde a mers la scaldat :d

Nume nimika a scris:

ami place amintiri din copilarie ! , sper sa cititi si voi :P

Nume roxana a scris:

imi place amintiri din copilarie

Nume narcyys a scris:

id meu ca nu gasesc amintiri din copilarie proverbe

Nume bebe a scris:

ma ajutat foarte mult si am luat nota mare

Nume gaby a scris:

bine zis dar citate...

Nume very_692000 a scris:

e misto da cam greu de gasit proverbele si zicatorile

Nume l .ADRIAN a scris:

nu sunteti buni de nimic sa va dati de ripa

Nume red a scris:

sa stiti mie imi place amintiri din copilarie de ion creanga!

Nume angela a scris:

vreau sa fac o fisa d lectura cum o fac daca stie cineva sa ieie nid asta yo_papusika_2010

Nume RAP 4ever a scris:

ce text indode pentru voi cititzi asat ce va da vou asta si kind vad komentariile estea....

Nume alexbossu a scris:

mia for de folos dar......mie nu imi trebuia ce este aici.......mie imi trebuia povestirea:((:(

Nume cibric a scris:

InTeReSaNt...uu!!!

Nume roxi roxana a scris:

hei stiti ceva? totus e frumoasa cartea aceasta osa mi-o cumpar si eu .iessssss!!!!!!!!!!!!!

Nume andreeea andry a scris:

imi place e frumoasa cartea doamna inv.ne-a citit " pupaza dn tei'

Nume Deea Andreea a scris:

cartea e chiar su[er ,dar eu am una diferita e super mi-ar placea sa gasesc si proverbe ,zicatori

Nume NobBiloR a scris:

bah fraerilor nu va place pt ca nu ati citi nobi

Nume ioanax a scris:

as dori niste proverbe si zicatori pe aceasta pagina

Nume Ana-Maria a scris:

ms ptr tot......ultimul paragraf mi-a fost de mare ajutor`:X

Nume AnNeT a scris:

nu mai comentati atata daca nu stiti despre ce este vorba in carte ....este foarte frum.....doar ca ....in generatia de azi ....voi stiti numai sa intrati pe net si gasiti rasp al toate ...asa ca nu mai vb ....ka daca e sa va luam la rost ...sunteti niste analfabeti de la un cap la altul marea majoritate de aic ...in afara de undele persoane ....n-ati deschis o carte in viata voastra :D:D:D:D:P:P:P

Nume dyana a scris:

imi place partea umoristica:-*...........................

Nume Deea a scris:

datimi bah si mie a caracterizarea profului ca nu o gasesc nicaieri

Nume petro a scris:

e frumoasa cartea va pupa andreea petronela

Nume bogdan a scris:

vreau sa va felicit pe toti ca ati citit cartea si ca va bateti joc de marii oameni ai neamului nostru, eu zic ca macar daca nu ati citit macar o povestire din ion creanga sa nu va dati cu parerea despre cum e cartea, si va recoman sa incercati sa o citit

Nume me a scris:

e interesanta...dar uneori ma satur de citit

Nume mad45 a scris:

as vrea cateva proverbe si zicatori

Nume cristian a scris:

ie buna doar cand iti trebuie

Nume ... a scris:

hei ma numesc iulia si urasc cartea e prea mare...cine vrea sa fie prietena mea?

Nume a a scris:

vreau proverbe si zicatori

Nume uyytutyu a scris:

ce ma enerveaza profa de ROMANA ca trb sa citsec o asemenea carte plictisitoare

Nume huuuuuuuu a scris:

urasc cartea ca sunt obligat sa o citesc de profa de romana

Nume :((((((((( a scris:

de unde pot face rost de partea a III de pe net

Nume pilotulf1 a scris:

hei cine site 20 de fraze din astea sa intre pe pilotulf1 impreuna se scrie ,fraze comice din amintiri din copilarie

Nume amintiri a scris:

de ce nu este caracterizarea lui trasnea simpla.......as dori'o si eu daca se poate......multumesc!

Nume sagardeu a scris:

uuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu urasc cartea asta

Nume cojocaru maria a scris:

iubesc cartea aia . sunt o cititoare inraita si il ador pe ion creanga ca cititor

Nume alice a scris:

mai multe informati despre capitolul 3 cu trasnea

Nume iouuuuiu a scris:

eu vreau planul de idei

Nume ion a scris:

e foatte

Nume Pavel a scris:

Multumesc ,ma ajutat mult

Nume ionut a scris:

nu este bun nici de aruncat la gunoi uuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu

Nume iulic a scris:

la cirese vreau eu

Nume .... a scris:

vreau la cirese

Nume CACACIOSUL DIN LUXEMBURGHER=)) a scris:

MAH mie IMi trebe personajele!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!=)) X(X(X(X(

Nume GGGGGGGGG a scris:

e frumos dar am spus desenee

Nume cnva a scris:

mai bine scria planu de idei ca daca il scria nu mai era nevoie sa iau 2

Nume alexandra a scris:

nu mai comentati atata bai boilor de voi ce sunteti nu stiti fara sa copiati de pe internet?

Nume m.....a a scris:

vreau proverbe si zicatori® din amintiri din copilarie............repejor........

Nume pula a scris:

va dau nota 6

Nume fara noroc a scris:

imi trebiue rezumatul la scaldat

Nume blabla bla bla a scris:

eu vreau vol II povestit si nu prea gasesc inafara de comentarii....

Nume craioveanu a scris:

ba unde este volumele?

Nume clau a scris:

vreau rezumatul ''la cirese'' ................... REPEDE

Nume Oxy a scris:

vreau caracterizare lui trasnea :|:|:|

Nume ady a scris:

vreau in rezumat al carti ce mare lucru

Nume didi a scris:

pe saiturile astea nu se gaseste o descriere concreta a scolii din Amintiri din copilarie?

Nume blabla a scris:

Partea a IV � a





Ultimele articole
Vezi descrierea  Comentariu literar O scrisoare pierduta
Vezi descrierea  Comentariu literar "Noaptea de Decemvrie" de Alexandru Macedonski
Vezi descrierea  COMENTARIU LITERAR IUBIRE, BIBELOU DE PORTELAN DE ION MINULESCU
Vezi descrierea  Comentariu literar "Ce e amorul?" de Mihai Eminescu
Vezi descrierea  Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir - prima carte de idei din cultura romana
Vezi descrierea  Comentariu literar "Pescarul Amin" de Vasile Voiculescu
Vezi descrierea  Mitul jertfei zidirii
Vezi descrierea  Femeile din teatrul modern romanesc
Vezi descrierea  Familia in romanul Morometii de Marin Preda
Vezi descrierea  COMENTARIU LITERAR ZODIA CANCERULUI SAU VREMEA DUCAI VODA DE MIHAIL SADOVEANU
Vezi descrierea  COMENTARIU LITERAR CIOCOII VECHI SI NOI CARACTERIZARE DINU PATURICA, TIPUL PARVENITULUI
Vezi descrierea  Comicul din "O scrisoare pierduta"



Joaca Subzero
Joaca Subzero
Joaca Super Mario
Joaca Super Mario
Joaca The Blade
Joaca The Blade
Joaca Zombie Tower
Joaca Zombie Tower
Joaca Zooclan
Joaca Zooclan