AUGUST (CAIUS IULIUS CAESAR OCTAVIANUS AUGUSTUS)





Anii de domnie: 27 i.H.–14 d.H.

Primul imparat din istoria Romei antice s-a nascut la 23 septembrie 63 i.H., la Roma, intr-o familie care apartinuse pana in secolul al II-lea i.H. categoriei plebeilor. Intre timp, prin alianta cu familia Iulia, intrase in randul aristocratiei romane. Tatal sau, Caius Octavianus, senator si pretor, a murit in 58 i.H. A. a crescut apoi in casa bunicilor sai din partea mamei, Atia, nepoata lui Iuliu Cezar.

Intrat in adolescenta, a fost luat de Cezar in campaniile sale militare din Spania si Africa. In anul 45 i.H. a fost adoptat de Cezar si desemnat de catre acesta ca mostenitor al sau. La 19 ani, in momentul mortii lui Cezar, A. a revenit la Roma de la Apollonia si s-a angajat in luptele pentru putere, inconjurandu-se de vechi partizani ai lui Cezar si urmarind sa razbune moartea unchiului sau, asasinat de Brutus si Cassius.

Pentru aceasta, a incercat sa se apropie de consulul Antoniu (Marcus Antonius) si de comandantul cavaleriei Marcus Aemilius Lepidus, care detineau puterea de decizie la Roma.
In 44–43 i.H. s-a desfasurat primul conflict intre A. si Antoniu, acesta din urma fiind infrant in batalia de la Mutina (azi Modena). A. a primit comanda unica a armatelor romane, iar in 43 i.H. a reusit sa obtina functia de consul. Pentru a nu se prelungi conflictul civil dintre A., Antoniu si Lepidus, la 27 noiembrie 43 i.H. s-a incheiat cel de-al doilea triumvirat din istoria Romei (primul fiind initiat de Cezar).

Triumviratul era, practic, o alianta intre cei trei comandanti militari, care beneficiau de o lege speciala, indreptata impotriva adversarilor politici si mai ales a ucigasilor lui Cezar. In campania de eliminare a oponentilor, care a urmat incheierii aliantei, au fost ucisi 300 de senatori si 3 000 de cavaleri intre care si oratorul si filosoful Cicero.

Ulterior, cei trei triumviri si-au impartit provinciile romane: Antoniu a primit provinciile orientale, A. pe cele occidentale, iar Lepidus nordul Africii. In 40 i.H., Antoniu s-a casatorit cu Octavia, sora lui A. Totusi, el era din ce in ce mai atras de regina Egiptului, Cleopatra, si de provinciile orientale ale imperiului. In 38 i.H., A. s-a casatorit, la randul sau, cu Livia Drusilla.

Dupa inlaturarea celui de-al treilea triumvir, Lepidus, care incercase sa ocupe Sicilia in 36 i.H., A. a preluat sub controlul sau si zona dominata de acesta (N Africii). Lepidus va indeplini doar functia de pontifex maximus (mare preot) la Roma, pana la moartea sa din anul 12 i.H.

Antoniu, din ce in ce mai influentat de regina Egiptului, a divortat de Octavia, si s-a casatorit cu Cleopatra, acordand fiilor acesteia o parte din provinciile romane orientale. Totodata, prin testament, proclama ca mostenitor al lui A. pe fiul Cleopatrei si al lui Cezar, Caesarion.

Toate acestea au dus la redeschiderea conflictului dintre cei doi rivali prin declararea lui Antoniu, la Roma, in 32 i.H. ca inamic public. Senatul a pornit razboi impotriva Cleopatrei. Victoria decisiva a lui A. era obtinuta in urma bataliei navale de la Actium (2 septembrie 31 i.H.). La 1 august 30 i.H. Antoniu s-a sinucis la Alexandria, urmat la scurt timp de Cleopatra. Egiptul a devenit provincie romana, iar A. a ramas singurul conducator al Romei.

Lunga perioada a razboaielor civile, care durasera peste sase decenii, era incheiata. Se deschidea o noua etapa in istoria Romei: perioada Principatului sau a Imperiului Roman (27 i.H.–476 d.H.).

Dupa victoria impotriva lui Antoniu, A. a fost vazut de romani ca un restaurator al pacii. A cumulat, pas cu pas, pana in 27 i.H., toate demnitatile importante ale statului, apoi in 27 i.H. este declarat de catre senat princeps senatus (primul dintre senatori). Acest moment este considerat debutul principatului sau al Imperiului Roman. In acelasi an, Senatul ii acorda titlul de Augustus („cel sfant“, „cel slavit“).

Teoretic, el s-a ferit sa desfiinteze forma de conducere republicana a Romei, pastrand, cu prudenta, vechile magistraturi (functiile de conducere traditionale ale Republicii) si Senatul. Practic insa, cumuland toate functiile importante in stat de la imperium (comanda militara suprema) la pontifex maximus el inaugureaza monarhia la Roma.

Tacit, in opera sa Anale, descrie metodele preluarii puterii depline: „Indata ce izbuti sa-si atraga de partea sa soldatii prin recompense, poporul prin impartire de grane si pe toti prin binefacerile pacii, A. se ridica treptat-treptat si-si insusi prerogativele senatului, magistratilor si legilor fara impotrivirea nimanui, deoarece (barbatii) cei mai hotarati pieisera, fie in lupte, fie in urma prescriptiilor; cat despre nobilii ramasi (in viata), cu cat se aratau mai plecati spre slugarnicie, cu atat erau mai inaltati in averi si demnitati; dobandind astfel puterea prin noua stare de lucruri, acestia voiau mai degraba prezentul sigur in locul trecutului primejdios.

Nici provinciile nu se mai opuneau acestei stari de lucruri. Ele nu mai aveau nici o incredere in carmuirea Senatului si a poporului roman, din pricina certurilor dintre cei puternici si a lacomiei magistratilor, din pricina subrezeniei legilor calcate prin samavolnicii si intrigi si, in cele din urma, prin mita.“

Personalitate complexa, care imbina prudenta si luciditatea deciziilor politice cu ambitia nemasurata, inzestrat cu o vointa de fier, spirit practic, ordonat si disciplinat, A. a fost secondat ca imparat de colaboratori fideli, fara de care sprijinirea culturii romane si infrumusetarea arhitecturala a Romei nu ar fi fost posibile.

Acestia au fost Marcus Vipsanius Agrippa, cel care a initiat refacerea arhitecturii Romei si a condus armatele victorioase ale imparatului din Spania pana in Orient, si Mecena (Caius Cilnius Maecenas), cel care a incurajat si sustinut marile talente ale vremii: Horatiu, Ovidiu, Vergiliu.

In ciuda mediocritatii talentului militar al lui A., Roma a continuat sa-si extinda cuceririle in timpul domniei primului ei imparat. Reforma armatei, careia i s-au fixat ferm efectivele, obligatiile, drepturile si treptele de promovare a comandantilor merituosi (indiferent de originea lor sociala) au dus la desavarsirea cuceririi Spaniei si Galliei, la crearea provinciei Panonia, la anexarea intregii Dalmatii, la intarirea granitei orientale pe Eufrat.

Incheierea razboaielor civile o data cu preluarea puterii la Roma de catre A. a dus la instaurarea unei lungi perioade de relativa liniste, stabilitate si prosperitate in imperiu. Aceasta stare a purtat numele de Pax Augusta, dupa imparatul care a inaugurat-o, sau Pax romana.

Pe plan intern, aceasta a insemnat reforma administratiei, a justitiei, cresterea si extinderea sclavajului, incurajarea dezvoltarii economice si a comertului. Totodata, in provincii se extinde procesul de romanizare, se construiesc drumuri, apeducte, edificii monumentale.

Perioada lui A. este denumita, totodata, secolul de aur al culturii romane: sunt restaurate credintele religioase traditionale (se refac 52 de vechi temple, se construiesc altele noi), este inaugurat cultul religios imperial, se afirma marii autori latini Vergiliu, Propertiu, Horatiu, Ovidiu, Terentiu. Istoricul Titus Livius scrie Ab urbe condita.

Roma este recladita din temelii. Sub supravegherea lui Agrippa se construiesc Forul lui Augustus, avand in centru Templul lui Mars Ultor (Marte Razbunatorul), Panteonul, terme, apeducte, Altarul Pacii, Mausoleul lui Augustus. Cultura si arhitectura aveau rolul de a evidentia maretia imparatului si a Imperiului Roman.

A murit la 19 august anul 14 d.H., langa Neapolis, la tron urmandu-i fiul sau adoptiv, Tiberius. Daca ar fi sa dam crezare lui Suetoniu, pe patul mortii, primul imparat al Romei a rostit cuvintele grecesti: „Daca totul a mers bine, laudati piesa si bateti din palme.“

 
 
 

7338 vizualizari Nota obtinuta: 6,98
Noteaza:    10
Versiune imprimabila Versiune imprimabila   Salveaza la favorite Salveaza la favorite   Trimite prin Yahoo!M Trimite prin Yahoo!M   Trimite prin e-mail Trimite prin e-mail

ComentariiComentarii (17 comentarii)
Nume sdfv a scris:

naspa dar tare

Nume cretu a scris:

sper sa iau un 10

Nume jojo a scris:

e bun..de aruncat la gunoi

Nume anwtzza a scris:

eu cautam altceva nu e p gustul meu e pliktisitor

Nume coco21 a scris:

o fo bun dar.............nu prea e de 7,incearca alta data

Nume hjkl a scris:

jhhrjhgkjlcfxvlkjlvgdddddv fainnnnnnnnnnnnnnnn super

Nume bleble a scris:

e beton ........pentru gunoi!!!!!!!!

Nume Yo..Serban:x:x:x a scris:

sper sa iau un 9 pe el....dar nu cred...e cam de 7-8....:))))

Nume alexandra ierimiea a scris:

crek e fain

Nume Teodora a scris:

Cam aiurea.. dar e bun la ceva

Nume dssss a scris:

sper sa fie bun

Nume dl;wehflewwd a scris:

ok...sa zicem..

Nume raul a scris:

super bixi

Nume razvan a scris:

daca iau un 3 pe asta e bine:))))

Nume gabytza a scris:

sper sa fie bun...:D:D

Nume catalina a scris:

mda...interesant....chiar e bun...poate iau un 10 p el:D:D:D:

Nume sdgd a scris:

superr nu inteleg nimik





Ultimele articole
Vezi descrierea  MARIN PREDA - BIOGRAFIE SI INTERVIURI
Vezi descrierea  JAMES FENIMORE COOPER
Vezi descrierea  NICHITA STANESCU
Vezi descrierea  GUSTAVE EIFFEL
Vezi descrierea  GHEORGHI KONSTANTINOVICI JUKOV
Vezi descrierea  MARCUS AURELIUS
Vezi descrierea  NERO
Vezi descrierea  TOLSTOI
Vezi descrierea  IOANA D'ARC
Vezi descrierea  LEONARDO DA VINCI
Vezi descrierea  CORNELIU BABA
Vezi descrierea  A.G. VENETIANOV



Joaca Subzero
Joaca Subzero
Joaca Super Mario
Joaca Super Mario
Joaca The Blade
Joaca The Blade
Joaca Zombie Tower
Joaca Zombie Tower
Joaca Zooclan
Joaca Zooclan